Infestarea cu nade feromonale a unei păduri sănătoase de la Moldovița, caz identificat de Garda Forestieră Suceava, la începutul lunii septembrie, este în continuare în atenția autorităților, dar și al jurnaliștilor și activiștilor de mediu. Unul dintre primele articole despre subiect a fost publicat în PRESShub.ro și îl puteți citi AICI.
În urmă cu două zile Garda Forestieră SV a descins din nou la Ocolul Silvic Bucovina pentru un control tematic privind protecția pădurilor, dar care vizează și alte aspecte cum ar fi modul de gestionare a nadelor feromonale, respectiv solicitările de tăieri pe accidentale sau igienă (pe mai mulți ani), urmând să se formuleze un raport cu concluzii și propuneri către Garda Forestieră Națională.
Conform celor de la Ocolul Silvic Bucovina speța cu nadele este mai mult praf în ochi și se face mai mare tam-tam decât ar fi cazul.
Din punct de vedere penal cazul este instrumentat de Parchetul Câmpulung Moldovenesc care au competență teritorială la Moldovița.
Pentru a prezenta mai multe puncte de vedere și o privire de ansamblu am discutat cu părțile implicate Garda Forestieră Suceava, Ocolul Silvic Bucovina, dar și cu activistul de mediu Gabriel Păun, de la Agent Green.
Cât de mare este această amenințare în comparație cu alte fapte ilegale? Cazul Moldovița: Este o crimă de gradul unu!
Gabriel Păun, Agent Green, ne-a explicat că ”gândacul de scoarță este un membru obișnuit al ecosistemului forestier și este controlat de natură. Când iernile sunt mai lungi și mai reci, larvele acestor insecte nu supraviețuiesc în număr suficient de mare pentru a afecta pădurea. Dar de când cu schimbările climatice, acestea supraviețuiesc în număr tot mai mare și afectează pădurile plantate în sistem de monocultură. Monoculturile sunt sărace în biodiversitate. Au un lanț trofic scurt și puținele specii care trăiesc aici sunt extrem de vulnerabile. Monoculturile nu sunt ecosisteme funcționale. Sunt similare culturilor agricole de cereale. Sunt zone cu mulți pomi, dar nu pot fi numite păduri.
Prezenta acestui gândac de scoarța în molidișuri nu este o crimă. În schimb , intervenția omului este. Este o crima de gradul 1 (1 fiind cel mai înalt grad) atât să înlocuiești pădurile native reziliente cu monoculturi de molid vulnerabile, cat și să atragi deliberat gândacul de scoarță în număr mai mare și mai rapid prin plasarea de feromoni.”
Conform lui Gabriel Păun, astfel de cazuri au fost și ”în Suedia, o țară cu reputație premium, dar cu un caracter putred. Nu practică ceea ce predică. Au inventat greenwashing-ul și tăierile rase. Aproape întreaga țară este o plantație de molid care se taie la vârste fragede. Modelul a fost preluat și de țarile germane și acum toate suferă de uscarea pădurii indiferent că se folosesc feromoni sau ba. Natura încearcă să repare ce a stricat omul, iar schimbările climatice accelerează procesul fie prin acești gândaci de scoarță, fie prin doborâturi de vânt. Molidișurile sunt culcate la Pământ oricum. Nu mai este nevoie de crime suplimentare prin plasarea de feromoni. Motivul pentru care criminalii români fac asta este ca să taie pădurea înainte de a atinge vârsta legală de exploatare care la molid este la 100 de ani, deși dacă ar fi lăsat ar trai și 300.
In ultimii 25 de ani s-a tăiat atât de multă pădure încât aceasta este destructurată și în procent de aproape 90% prea tânără ca să fie tăiată. Ultimele păduri de tăiat sunt cele primare și seculare la care nu a fost acces iar acum se fac drumuri sa se taie și acestea. Pe de altă parte, în cele tinere se fabrică motive de tăiere pentru a fi tăiate la 40-60 de ani în totalitate. Disperarea este atât de mare încât criminalii nu mai așteaptă ca gândacul să intervină în mod natural și pun acești feromoni ca să inducă uscări masive și să justifice tăierile rase.”
Nete Ovidiu, de la Ocolul Silvic Bucovina, consideră că e mai mare tam-tam-ul decât ceea ce se întâmplă acolo.
Nete Ovidiu – Ocolul Silvic Bucovina – ”Și acum sunt în control Garda Forestieră Suceava, s-au făcut solicitări pentru exploatări de igienă, pentru combaterea infestărilor cu gândaci. Proprietarul face cererea, băieții noștri merg în teren și marchează copacii de extras, și apoi se trimite la Gardă, toată tărășenia asta durează două sau trei luni. Garda dacă dispune tăiere ești ok, dacă nu, nu se face tăierea. Nadele acelea feromonale sunt un fel de praf în ochi, pentru că ele sunt valabile după deschiderea plicului trei zile. Cred că e mai mare tam-tam-ul decât ceea ce se întâmplă acolo.
Citește și: Prezidențiabili americani verificați în direct
Garda Forestieră Suceava are în aceste zile în derulare un control tematic la Ocolul Silvic Bucovina
Pavel Rusu, Șef Serviciul Control al Aplicării Regimului Silvic și al Trasabilității Materialelor Lemnoase, a precizat că s-a declanșat un control tematic cu privire la protecția pădurilor exact pe ce s-a întâmplat și de două zile am început controlul. Conform acestuia, ”s-a mai făcut un control acolo la același proprietar, a fost ceva parțial că nu am reușit să verificăm tot și nu am mai găsit aceleași probleme ca dincoace, numai că acum am extins la nivel de ocol. Este mai greu pentru că are foarte multe suprafețe fărâmițate, pe mai multe UAT-uri. Și aici e o problemă, pentru că aprobările vin greu, licitațiile le fac primăriile, la evacuarea masei lemnoase, chiar dacă ocolul silvic se străduiește să le scoată cât mai repede tot depind de ei.”
Unul dintre obiectivele controlului este ”să vedem, vrem să facem o analiză comparativă pe ani și ce s-a exploatat anul acesta cu seceta și cu altele, să vedem un pic fenomenul”. Noi am rămas surprinși (n.n. la situația cu nadele feromonale) că doar ocolul știa toată procedura, știa că se va parcurge terenul, adică nu o făcea nimeni din birou. Există o cercetare penală în curs și vom vedea ce rezultă. Vrem să vedem acuma cine a cumpărat de unde și cum le-a procurat. Cazul este la Parchetul Câmpulung Moldovenesc care au competență teritorială acolo.
Cum mai poate fi controlată infestarea unei păduri?
În discuția cu Gabriel Păun ne-am întrebat dacă și cum mai poate fi controlată infestarea unei păduri.
Acesta ne-a explicat că se poate face, doar de către natură. ”Omul nu este în stare decât să taie la ras pentru a opri atacul. E ca și cum ai un oraș cu câțiva oameni bolnavi și îi omori pe toți ca să scapi de boală. Apoi repopulezi orașul cu oameni din altă parte, dar condițiile de boală rămân și aceasta va reveni la fiecare generație. La fel și în pădurile în sistem de monocultură. Se vor rade la fiecare 50 de ani. Se vor pune chiar și fertilizatori ca să crească mai repede să iasă recolta de lemn mai mare în timp mai puțin” mai spune Gabriel Păun.
”Am vizitat zone de pe Planetă unde oamenii au înțeles că monoculturile au fost o eroare și au învățat din ele. Au lăsat gândacii de scoarță (ipidaele) sa coexiste cu monocultura de molid pe care au pus-o la pământ dar nu în totalitate. Câțiva arbori au supraviețuit. Oamenii au așteptat 10 ani să vadă ce face natura singură. Cum se vindecă? Surpriza a venit. Printre trunchiurile de molizi dărâmați natural care au început să devină humus și să îmbogățească solul au crescut nu doar câțiva pui de molid, dar și stejar, fag, paltin de munte, scoruș, ulm, carpen, frasin. De unde ? Ei bine, au fost mereu acolo, dar nu au avut loc să crească de plantația de molid. Semințele și pui lor au rămas mereu acolo și au avut răbdare ca omul să învețe. Păsările și mamiferele poarta și răspândesc și ele involuntar semințe, iar ordinea a fost restaurată. Pădurea este acum una naturală, bogată, rezilientă și ecosistemul din nou funcțional. Natura s-a vindecat singură.
Omul a observat și a învățat. Acum taie doar selectiv câte un arbore ici și colo astfel încât să se păstreze structura naturală. Culmea pentru că nu au costuri de întreținere (căci natura face totul singură), profitul este mai mare și lemnul de mai bună calitate” susține Gabriel Păun, Agent Green.
Citește și: Expoziţia „Luminile lui Caravaggio”
Cum procedează ocoalele silvice acum pentru instituirea măsurilor de protecție a pădurilor?
Ocoalele silvice cumpără cuști pentru nade feromonale pe care le amplasează în păduri, în general la lizieră sau în zonele afectate de atacurile gândacilor de scoarță, apoi verifică aceste capacane și în funcție de intensitatea atacului stabilesc ce măsuri trebuie adoptate, de la tăieri până la aplicarea de tratamente cu diverse substanțe chimice.
Pavel Rusu (GFSV) ne-a relatat că au făcut o solicitare la Garda Națională prin care au sesizat problema gestionării nadelor feromonale. ”Ele ar trebui să fie într-un registru, ar trebui să fie înseriate. Ca să poți să identifici în teren cine, care lot, cui i–a fost repartizat unde s-a amplasat. Ori asta o să facă obiectul verificărilor și în funcție de concluziile controlului o să le extindem la nivel de propuneri.
În prezent, ocoalele silvice au un plan pentru protecția pădurilor, care se face pe baza rapoartelor pădurarului din teren, conform unei analize, se observă gravitatea sau intensitatea atacului și în funcție de asta se comandă și nadele.
Nu există vreun aviz de la Garda Forestieră, dar se face pe bază de comandă, deci nu cumpără oricine. Cel care vinde știe exact cine e ocolul, cine le ridică, cum, câte etc nu le vinde ca la piață. Probabil că acestea se verifică de către procurori în speța de la Moldovița”, mai spune Rusu.
Nete Ovidiu, Ocolul Silvic Bucovina: ”Nadele nu se vând la liber, eu comand nadele la UBB și îmi trebuie avizul Gărzii forestiere și avizul Gărzii de mediu. Altfel, nu-mi aprobă, UBB nu îmi vinde. La negru se poate cumpăra orice, dar nu sunt la liber comercializate nici acum. După ce se cumpără nadele se dau la pădurarii din districtele silvice, care le amplasează în teren.”
Gabriel Păun susține că nadele feromonale ar trebui interzise și făcut dosar penal celor care le mai folosesc. El consideră că autoritățile nu controlează fenomenul, pentru că girează monoculturile și tăierile ilegale. ”Autoritățile neagă problema pentru că nici nu o văd. Nici nu doresc să o vadă. Sunt la fel de idioate cum a fost Suedia acum 200 de ani când a început cu aceste practici criminale” mai susține Gabriel Păun.
Utilizarea tehnologiei în sprijinul naturii, un proiect de cercetare foarte interesant
Conform WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) atacurile de ipide apar în special după doborâturi și rupturi de vânt, zăpadă, ploi înghețate și secete îndelungate, fapt pentru care a demarat un proiect prin care încearcă să detecteze atacurile de ipide din timp, încă din momentul în care arborii sunt încă verzi și efectele acțiunii gândacilor de scoarță nu se văd cu ochiul liber.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
”Împreună cu Facultatea de Silvicultură din Cluj, am făcut o cercetare într-o zonă-pilot din comuna Valea Ierii, județul Cluj, într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Muntele Mare. Am monitorizat atacurile ipidelor atât la sol, cât și cu o dronă care a cules imagini multispectrale. Studiul, realizat în perioada aprilie – septembrie, va fi prezentat luna aceasta în cadrul unor întâlniri cu factorii interesați la Cluj Napoca și Baia Mare”, precizează WWF – România.
„Este un proiect pilot. Suntem încă în zona de calibrare. Rezultatele cercetării depind de capacitatea senzorilor de a detecta cât mai multe lungimi de undă din spectrul electromagnetic. Astfel, vom putea evalua dacă am putea aplica la scară mare această detectare timpurie a atacurilor de ipide sau dacă este nevoie să schimbăm protocoalele de lucru pentru a face noi calibrări.”
Călin Ardelean, expert biolog la WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)
(Sursa video: WWF- România)
Cum arată pădurile din județul Suceava pe Global Forest Watch
Garda Forestieră Suceava a aprobat, conform site-ului oficial, numai în anul 2023 depășiri pe excepții de la amenajamentele silvice de 527.806 mc lemn (în cele 5 județe SV, BT, IS, BC, NT).
Să vedem cum arată județul Suceava pe site-ul de monitorizare a defrișărilor Global Forest Watch.
Pierderea în acoperirea cu păduri în jud. Suceava, dinamica anuală
Suceava este pe primul loc în țară la pierderile de acoperire cu păduri în perioada 2001 – 2023, cu 65 de mii de ha pierdute
Locația pierderilor de păduri top 5
În concluzie, deși problematica defrișărilor ilegale și iraționale este una reală în România și recunoscută de statul român, fiind inclusă și ca amenințare la adresa securității naționale, constatăm că apar noi modalități de a justifica tăierile ilegale de păduri tinere. Modul în care autoritățile gestionează această problematică este însă foarte complicat, cu multe instituții cu atribuții și cu reglementări care nu se aplică în totalitate. Cazul de la Ocolul Silvic Bucovina ar putea să reprezinte un punct de pornire în stabilirea unor proceduri mai clare pentru utilizarea și verificarea nadelor cu feromoni. Garda Forestieră trebuie să stabilească mai exact cum se cumpără, cine le poate utiliza și gestiona, respectiv o formă de răspundere pentru cei care le valorifică la negru.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
