Raport privind libertatea presei în România: Influență politică, procese și hărțuire online

Raport privind libertatea presei în România în anul super-electoral românesc, realizat de Institutul Internațional de Presă (IPI) și partenerii de la Media Freedom Rapid Response (MFRR).

Documentul prezintă cel mai recent raport care analizează problemele presante legate de libertatea presei în România. Raportul evidențiază influența politică, procesele vexatorii și hărțuirea online în România.

România se va confrunta cu un an de campanie politică intensă, deoarece organizează alegeri europene și locale în iunie, alegeri prezidențiale în septembrie și alegeri parlamentare în decembrie, arată raportul.

În acest context, IPI și ceilalți parteneri ai MFRR au desfășurat o misiune de informare online în România pentru a evalua starea libertății presei în această țară.

În ianuarie 2024 au avut loc întâlniri cu jurnaliști, autorități de reglementare, grupuri ale societății civile și avocați cu sediul în România, iar o misiune de monitorizare este planificată pentru luna iunie la București.

Citește și: Cine este mai bine văzut ca președinte al României între Ciucă și Ciolacu. Unde se află Drulă. Ce șanse are Geoană

Raport privind libertatea presei în România: influența corozivă a fondurilor partidelor politice

Raportul privind libertatea presei în România evidențiază principalele provocări cu care se confruntă jurnaliștii și mass-media din România, inclusiv:

• influența corozivă a fondurilor partidelor politice asupra acoperirii mediatice
• o tendință alarmantă de procese SLAPP vexatorii împotriva presei
• un val tot mai mare de hărțuire online împotriva jurnaliștilor și a surselor acestora

Raportul include recomandări pentru autorități și factorii de decizie politică pentru a reduce capturarea mass-media, a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor și a preveni hărțuirea legală a presei.

Citește și: Istoria penală a lui Piedone: implicat în primul dosar penal al mafiei permiselor din România

Măsurile de urgență care se impun, potrivit raportului:

• Asigurarea transparenței depline a fondurilor politice în mass-media și încetarea abuzului de publicitate de stat
• Un proiect de lege de reformă a legii audiovizualului public, pentru a se asigura că mass-media publice sunt pe deplin independente și că li se garantează resursele financiare necesare pentru a-și îndeplini mandatele
• Crearea unui grup de lucru „Anti-SLAPP” care să conducă eforturile de advocacy menite să îmbunătățească protecția împotriva proceselor vexatorii
• O formare adecvată privind siguranța jurnaliștilor, împreună cu o reformă a practicilor polițienești și judiciare, prin acțiuni guvernamentale și prin colaborarea cu părțile interesate din domeniul mass-media

Citește și: Patriarhul Constantinopolul a cerut ca Paștele să fie sărbătorit în același timp de ortodocși și catolici. Ideea a fost respinsă în România

„Acestea reflectă legislația recentă de referință din Uniunea Europeană, cum ar fi Legea europeană privind libertatea presei și Directiva Anti-SLAPP, care vizează protejarea independenței mass-media și a drepturilor jurnaliștilor”, se arată în raport.

Acest raport a fost realizat de IPI, Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT) și Free Press Unlimited (FPU), cu contribuții din partea partenerilor MFRR.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!