Germania, ca şi România, e strânsă ca într-o menghină de criticile venite de la Washington, de susţinerea extremiștilor și de atacurile hibride împinse pe dedesubt dinspre Moscova, tot în favoarea radicalilor.
Alegerile anticipate din Germania care au loc duminică arată că Alternativa pentru Germania (AfD- Alternative für Deutschland), partidul parţial de extremă dreapta rămâne pe locul al doilea cu 21%, în ton cu cea mai importantă formațiune extremistă din România, AUR care a luat la alegerile din decembrie 18%, situându-se tot pe locul secund. Între timp, sondajele arată că AUR e pe un trend crescător și a ajuns deja la 25%.
AfD este la zece procente sub conservatori, dar deasupra socialiștilor și verzilor. Dacă la procentele AfD se adună cele ale formațiunii Sahra Wagenknecht (BSW) care îi strânge pe radicalii de stânga, dar care se află la limita celor 5 procente necesare intrării în parlament, s-ar putea ca extremiștii germani să fie în final sub scorul european al acestui curent periculos care a ajuns la 30%. În România cele trei partide de extremă dreapta AUR- Alianța pentru Unirea Românilor, POT – Partidul Oamenilor Tineri (formațiunea lui Călin Georgescu) SOS, partidul Dianei Șoșoacă au împreună 32% din fotoliile legislativului românesc.
Germania organizează primul scrutin important din 2025, înaintea prezidențialelor din luna mai din România, unde e posibilă o confruntare între un extremist și candidatul coaliției de guvernământ (PSD,PNL, UDMR) și din Polonia, unde se află într-o cursă destul de strânsă primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, de la Platforma Civică (PO), susținut de coaliția de guvernare de centru-stânga și Karol Nawrocki, un istoric susținut de partidul de opoziție Lege și Justiție, care se declară patriot, susținător al valorilor creștine, al tradiției și al suveranității naționale.
Alegerile din Germania le vor influența pe cele din Europa Centrală și de Est, nu doar prin prisma legăturilor economice importante care există pe axa Berlin-București sau Berlin-Varșovia, ci și datorită fenomenului de contagiune care a existat întotdeauna între statele europene, mai ales atunci când acestea se află pe aceleași plăci tectonice din punct de vedere geopolitic.
Atât în Germania, cât și în România se resimte presiunea americană mai mult ca oricând în ultimii 35 de ani. Implicarea Statelor Unite în procesele electorale din cele două state se suprapune peste atacurile subterane ale Rusiei. Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat ieri pentru a doua oară România și Germania pentru absența „valorilor comune” cu principalul lor aliat: „nu ai valori comune dacă anulezi alegeri pentru că nu-ți place rezultatul”, „nu ai valori comune dacă ți-e atât de teamă de propriul popor încât îl reduci la tăcere”.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES / EPA / CLEMENS BILAN)
