Autor: Florin Anghel
După polonezul Ioan Paul al II-lea (1978-2005) și germanul Benedict al XVI-lea (2005-2013), considerați a fi doi papi conservatori, argentinianul José Mario Bergoglio, fiu de imigranți italieni, a condus Biserica Catolică timp de 12 ani într-un stil caracterizat drept progresist.
Papa Francisc a îndemnat și acționat spre o reformă modernă a Bisericii, a devenit un „gay friendly” pentru comunitatea LGBT, a sprijinit campania de vaccinare în timpul pandemiei COVID-19 și a acuzat abuzurile sexuale ale preoților și ierarhilor.
Criticile la adresa inegalităților sociale, a sărăciei și a exploatării nemiloase în dauna persoanelor defavorizate i-au atras simpatii din partea stângii politice și reproșuri dinspre tabăra conservatoare.
Un om care a provenit „dintr-un creștinism strâns legat de viața oamenilor și mai puțin de formulele și preceptele Bisericii”, îl definea un fost director al cotidianului Italian „La Repubblica”.
Citește și: Zi de doliu național în România în memoria papei Francisc
Ambiguu de mai multe ori în timpul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Suveranul Pontif a condamnat Israelul pentru „genocidul” din Gaza, după ce Hamas a comis oribilele crime din 7 octombrie 2023.
A vizitat România în 2019 și a reparat memoria istorică a Bisericii Greco-Catolice, interzisă de regimul comunist în 1948, beatificând șapte episcopi, torturați sau uciși în infernal totalitar.
Deși un apărător al libertății, Papa Francisc nu a condamnat niciodată explicit dictatura militară din Argentina, din 1976-1983, nici crimele și abuzurile regimului generalului Jorge Rafael Videla, șeful juntei de la Buenos Aires până în 1981.
Papa Francisc: Reformatorul
Este mai probabil ca viitorul Papă să fie asemănător lui Francisc și să continue opera de deschidere a Bisericii spre mediile sociale defavorizate și spre transparență decizională. Acest lucru se poate întâmpla pentru că 108 cardinali din conclavul de 135 de electori (care au sub 80 de ani) au fost numiți în pozițiile ecleziastice de către Papa Francisc.
Suveranul Pontif a modificat substantial regulile privind alegerea cardinalilor, eliminând obișnuința ca Vaticanul să ia act, pur și simplu, de deciziile diocezelor. Papa a ales chiar el cardinali și a extins aria geografică a reprezentării la vârful Bisericii Catolice. Astfel, un număr record de cardinali din Asia, Africa și chiar din regiunea Pacificului (Papua-Noua Guinee) au primit recunoașterea Suveranului Pontif iar, în luna mai, vor decide noul lider al catolicismului mondial.
Continuarea, în Info Sud-Est
Citește și: Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Facebook / Vatican News)
