În România, numai unul din trei membri ai audiențelor digitale are încredere în presă, în general, arată datele Digital News Report 2023. Este cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii șapte ani. Piața de media din România devine, astfel, un studiu de caz care arată că banii folosiți în scopuri propagandistice, direcționați către redacții cheie, și campaniile de discreditare, îndreptate împotriva jurnaliștilor de investigație, afectează încrederea în presă, accesul la informație – inclusiv la informația despre războiul din Ucraina – și, în final, reputația profesională, pentru întreaga industrie, precizează studiul coordonat de Institutul Reuters de la Universitatea din Oxford.
Miercuri, 14 iunie, echipa de cercetători a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din Universitatea din București (FJSC, UB), condusă de prof. univ. dr. Raluca Radu, a prezentat rezultatele studiului Digital News Report 2023 (DNR23), într-un eveniment care a pus accent pe efectele primului an de război în Ucraina, asupra consumului de informație și opinie a publicului digital, în România și în lume.
DNR este cel mai mare studiu global, multianual, al consumului de informație offline și online al audiențelor digitale.
Într-o discuție moderată de lector univ. dr. Emilia Șercan, prof. univ. dr. Raluca Radu, lector univ. dr. Antonia Matei și lector univ. dr. Manuela Preoteasa au prezentat principalele informații despre evoluția din ultimul an a audiențelor digitale din România și din alte 45 de piețe de media.
Influența războiului din Ucraina asupra consumului de presă din România a fost analizată de jurnaliști din principalele redacții naționale, corespondenți și coordonatori ai departamentelor de știri externe: Paul Angelescu (ProTV), Simona Moloiu (Antena 1), Andrei Negusiu (Digi 24), Adelin Petrișor (TVR) și Ilie Pintea (Radio România Actualități).
Rezultatele din acest an ale Digital News Report arată că numai 32% din membrii audiențelor digitale au încredere în redacțiile românești. Șapte din zece persoane (69%) evită în mod activ informațiile de presă, deseori, câteodată sau ocazional. Cele mai evitate sunt știrile de interes public major, inclusiv știrile despre războiul de la granița României (38% dintre persoanele cu un comportament activ de evitare), știrile despre discriminare și drepturi civile (36%) și știrile politice (31%).
Liderii brandurilor de media comerciale, online și offline, au rămas în general aceiași. ProTV este cel mai utilizat și cel mai de încredere brand din România, pentru consumatorii de informație online și offline. Brandul este deținut de Central European Media Enterprises, cu operațiuni în șase țări din regiunea Europei Centrale și de Est.
Următorul brand de media, pentru utilizarea offline, este Antena 1, un post generalist deținut de proprietari din România, urmat de Digi24, un post de știri cu o prezență de top atât în online, cât și în offline, deținut de asemenea de proprietari români.
Q5A. Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri offline în ultima săptămână / cel puţin 3 zile (prin televiziune, radio, materiale tipărite şi alte surse media convenţionale)? Selectaţi toate variantele aplicabile. q5ai. Pe care dintre acestea, dacă este cazul, le-aţi folosit cel puţin 3 zile? Selectaţi toate variantele aplicabile.
Q5B Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri online în ultima săptămână/ cel puţin 3 zile (prin site-uri web, aplicaţii, reţele de socializare şi alte forme de acces pe Internet)? Selectaţi toate variantele aplicabile. Baza: Tot eșantionul – 2107.
În ciuda încrederii scăzute și a unui comportament activ de evitarea a știrilor, există un interes real pentru jurnalismul de calitate. O mare parte dintre tinerii sub 24 de ani (43%) spun că sunt foarte interesați și extrem de interesați de produsele media care îi ajută să înțeleagă situațiile complexe. Dintre cei peste 45 de ani, patru din 10 sunt foarte interesați și extrem de interesați de ultimele evoluții legate de principalele evenimente ale zilei, dar și de jurnalismul de investigație.
Raluca Radu evidențiază condițiile în care jurnaliștii profesioniști lucrează acum:
„Echipele independente de jurnaliști de investigație se plâng adesea că subiectele de interes public sunt blocate de sume de bani folosite în scop propagandistic și de dificultăți în accesarea informației de interes public, acces garantat prin legislație încă din 2001.
Chestiunea banilor publici folosiți de politicieni și de oficiali pentru a cumpăra tăcerea presei, în redacțiile locale și centrale, a rămas nerezolvată și s-a acutizat. Jurnaliștii și redacțiile care creează probleme politicienilor devin ținta unor atacuri publice.
În plus, erorile jurnalistice, cum ar fi prezentarea unor scene din jocuri video drept scene reale de război, erodează încrederea în presă în general”.
În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada ianuarie-februarie 2023, pe un eșantion de 2107 persoane. P
entru prima dată, acest eșantion este reprezentativ pentru audiențele digitale din România nu numai din punctul de vedere al vârstei, al genului și al regiunii, ci și din punctul de vedere al nivelului de educație.
Ediția a 12-a a studiului Digital News Report prezintă rezultatele unei investigații sociologice pe 46 de piețe de media, inclusiv România. DNR23 este a șaptea ediție în care apar date despre țara noastră, ca efect al colaborării neîntrerupte dintre Departamentul de Jurnalism al Universității din București și Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, de la Universitatea din Oxford. Partenerul FJSC, UB, pentru aceste eveniment de lansare a fost PRESSHub.