Inspecția Judiciară a clasat sesizarea în cazul procurorului linșat în presă în cazul Nela Secară. ”Dorește să își rezolve problemele din justiție prin hărțuirea mea”

Inspecția Judiciară a clasat sesizarea depusă de Nela Secară împotriva fostului procuror DNA Oradea, Cristian Ardelean, prin intermediul căreia acesta era acuzat de: ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei săvârşite, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atitudini nedemne în timpul exerciţiului atribuţiilor de serviciu”. În documentul trimis la Inspecția Judiciară, aceasta a mai susținut faptul că procurorul Ardelean ar fi încercat public să o denigreze prin interviurile acordate portalurilor Bihoreanul și PressHUB (interviul poate fi văzut aici) în toamna anului trecut, deși fusese achitată de către instanțele de judecată. În schimb, procurorul Cristian Ardelean a declarat, pentru Presshub,că Nela Secară încearcă prin hărțuirea constantă a acestuia să își rezolva problemele din justiție.

”Nu este prima sesizare pe care această doamnă o face împotriva mea. În 2019, CSM a respins o alta depusă împotriva mea pentru neconfirmități procedurale, iar acum doamna insistă și mi-a făcut o plângere la Inspecția Judiciară la finalul lunii noiembrie 2020, iar interviul pe care l-am acordat la Presshub a fost la finalul lunii septembrie, din câte îmi amintesc. Dacă dânsa era deranjată de afirmațiile mele făcea plângerea imediat, iar din copia sesizării rezultă aceleași acuzații pe care avocatul Doseanu le-a făcut împotriva Crinei Muntean în anul 2020, cu privire la un interviu acordat de aceasta în Newsweek. Este foarte ciudat pentru că în cele două interviuri pe care le-am acordat, eu nu am vorbit prea mult despre dânsa și am spus că am făcut rechizitoriul în două dosare în care a fost cercetată. Și totuși doamna Secară se simte lezată de faptul că eu aș fi afirmat în cele două interviuri acordate în presa locală și la PressHUB lucruri despre SIIJ, Inspecția Judiciară. Nu înțeleg de ce dânsa este afectată? Este vorba de libertatea de exprimare și am constatat că în ultima vreme tot mai multe persoane cercetate în dosare penale fac tot mai multe sesizări și se încearcă public hărțuirea celor care i-au cercetat. Aceștia au ieșit public și au încercat să le pună pumnul în gură celor care i-au cercetat la Inspecția Judiciară. Dânsa dorește să își rezolve problemele din justiție prin hărțuirea mea”, a declarat, pentru PressHUB, procurorul Cristian Ardelean.

Pe de altă parte, Nela Secară a susţinut în plângerea depusă la Inspecția Judiciară că procurorul Cristian Ardelean a avut o serie de ieşiri publice, în care a vizat să o denigreze personal, subliniind efectul etichetării sale nejustificate, precum că ar fi infractoare, deşi fusese achitată de către instanţe de judecată care îi constatase, conform opiniei sale, abuzurile procurorului indicat. Potrivit acesteia, procurorul în discuţie a încercat să manipuleze opinia publică, prezentându-se drept victimă ca urmare a cercetării sale disciplinare, „a unei reţele de interese penale din justiţie şi că a încălcat obligaţii pe care statutul de magistrat le impune sub sancţiune”.

”Cele menţionate, se subliniază că au fost redate în două interviuri date de procurorul în cauză, ce au apărut la date diferite, respectiv la data de 28 şi 30 septembrie în anul 2020, în săptămânalul BIHOREANUL, precum şi în ediţia on- line cu acelaşi nume.Suplimentar petenta aminteşte şi de alt interviu acordat PressHub indicând adresa de email https://mfacebook.com/story.phpstorv-fbid=380587196567011id=142121185816333-rdr, susţinând că în acest context procurorul reiterează sublinierile denigratoare la adresa sa (menţiunile redate privind aspectul că petenta e „o infractoare”, precum şi „ce/e ce au ca scop decredibilizarea justiţiei de la nivel central şi naţional”, particularizând efectul invalidării şi la nivelul inspectorilor judiciari, care au instrumentat acţiuni disciplinare ale acestuia, precum vizând şi procurori ce instrumentează dosare ce-l privesc pe acesta (cazul SIIJ), inclusiv trimiterea fiind făcută şi spre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, care au fost investiţi cu soluţionarea acţiunilor disciplinare ale susnumitului. În concret petenta relevă incidenţa abaterii disciplinare prev. de art.99 lit.a din Legea nr.303/2004 cu trimitere la interviul apărut în săptămânalul Bihoreanul din 28.oct.2020 şi ulterior pe site-ul www ebihoreanul.ro, respectiv vizând următoarele afirmaţii: „- Când lucram la Parchetul Bihor, în anii 2012-2103, înainte să ajung la DNA, am cercetat-o pe această persoană pentru mai multe infracţiuni economice, de exemplu evaziune fiscală şi înscenarea unui furt asupra unei firme pe care o avea pentru a încasat daune de la o firmă de asigurare, şi am colaborat şi cu autorităţile judiciare din Olanda, care ne-au cerut sprijinul într-un dosar deschis acolo fiindcă ar fi dus oameni la muncă şi i-arfi ţinut în semi-sclavie…”, potrivit deciziei Inspecției Judiciare, emise în data de 15 martie 2021.

Procurorul Cristian Ardelean a devenit o țintă a Nelei Secară care a fost prezentată la postul Antena 3 și la Luju.ro drept o victimă a abuzurilor procurorilor în contextul în care aceasta a fost cercetată în mai multe dosare de evaziune fiscală, iar în două chiar de Ardeleanu. Potrivit G4Media, pe 17 septembrie, Secţia pentru procurori a CSM a constatat nulitatea acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva fostului procuror DNA Oradea, Cristian Ardelean, în cazul Nela Secară.

”Sper că s-a încheiat campania de hărţuire a procurorilor. Era complicat să se admită o acţiune disciplinară bazată pe citate din emisiunea „Sinteza Zilei” şi din declaraţiile unui avocat din Bihor”, declara procurorul Cristi Ardelean, pentru G4media.ro.

Pe 10 iulie 2020, Tribunalul Bihor a achitat-o pe Nela Secară pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare, dar sentinţa nu este defintivă. Potrivit Bihoreanul.ro, Nela Secară a intrat în atenţia poliţiştilor în septembrie 2012, când la sesizarea acestoara Parchetul Bihor a deschis un dosar de evaziune. În baza informaţiilor de la poliţişti, inclusiv interceptări, filaje şi filmări, anchetatorii au concluzionat că în 2011 Secară ar fi conceput şi pus în aplicare un circuit evazionist pentru a sustrage de la plata impozitelor şi TVA trei firme pe care le controla: Deirofashion SRL, ArtPel SRL şi Forklift SRL, scrie Bihoreanul. Prejudiciul produs bugetului statului într-un singur an, a stabilit expertiza Direcţiei Finanţelor Publice, a ajuns la 689.035 lei.

Deşi aceasta a acuzat că arestările sale au fost rezultatul abuzurilor procurorului Ardelean, documentele din dosare arată contrariul. La 21 noiembrie 2012, Tribunalul Bihor a respins o primă propunere de arestare a femeii, pentru o „nulitate absolută”, cauzată de faptul că procurorul a omis s-o audieze. Ulterior, însă, tot Tribunalul a decis arestarea, după ce viciul de procedură fusese înlăturat. Eliberată din arest după plata cauţiunii, Nela Secară şi soţul său au fost arestaţi a doua oară în martie 2013, pornind de la un denunţ al unei partenere de afaceri.La doi ani după ce Judecătoria i-a condamnat în acest dosar pe soțu său şi pe şoferul lor, iar faţă de Nela Secară a încetat procesul pe motiv de prescriere a faptei, în octombrie 2018 Curtea de Apel a desfiinţat hotărârea, achitându-i pe toţi cei trei inculpaţi. Motivul? Martorii importanţi şi-au schimbat declaraţiile făcute în faţa anchetatorilor şi a instanţei de fond, prin care susţinuseră acuzarea, afirmând că le-au dat la cererea procurorului Ardelean, arăta Bihoreanul.

După cele două arestări din 2012 şi 2013, Nela Secară a mai fost anchetată – fără a fi şi arestată, ci doar pusă sub control judiciar – şi într-un al treilea dosar, tot pentru evaziune şi instrumentat tot de un procuror al Parchetului Bihor, scrie Bihoreanu. De altfel, în 2016 acesta a şi trimis-o în judecată, pentru prejudicierea bugetului cu alţi 200.000 lei, împreună cu una din vechile prietene şi colege din dosarul precedent, Anna Maria Popovici, care între timp îşi făcuse o nouă firmă, Maricor SRL, dar acţionau după vechea reţetă, cu facturi pentru operaţiuni fictive.