Peste 72 de judecători de la instanța supremă au sesizat Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește legea privind aprobarea OUG nr. 99/2023 privind măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice.
Magistrații invocă faptul că legea adoptată nu a respectat principiul bicameralismului, nu a respectat regimul juridic al ordonanțelor de urgență, principiul statului de drept și al legalității, precum și articolele din Constituție referitoare la dreptul de proprietate.
Ce spune OUG 99? „Instituțiile publice, indiferent de modalitatea de organizare și finanțare, nu raportează în categoria arierate (…) eventualele drepturi de natură salarială, stabilite prin acte administrative emise de către conducătorii acestora, suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare”.
Mai mult, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, conducătorii autorităților/instituțiilor publice care au calitatea de ordonator de credite nu mai pot emite acte administrative prin care să stabilească drepturi de natură salarială suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare, cu excepția situației în care prin hotărâre judecătorească se dispune în acest sens”.
Sesizare cu intenție
Instanța supremă are un interes direct în anularea acestei OUG. Demersul judecătorilor de la ÎCCJ vine după ce, anul trecut, conducerea instanței a decis, în urma unor hotărâri judecătorești, majorarea cu 25 % a tuturor salariilor angajaților fără ca acești bani să fie bugetați anual. De exemplu, în 2021, datoriile instanței supreme erau de 242 milioane de lei.
La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) situația este similară. După ce și-au majorat salariile prin ordin al șefului instituției, au trecut sumele ca arierate.
Cu 228 de angajați, instituția avea, potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2021, datorii de 192 milioane de lei, bani care s-au cheltuit pe majorări de salarii.
