Instanța supremă a respins cererea fostei judecătoare Camelia Bogdan de recuzare a magistratului care judecă o plângere față de netrimiterea în judecată a unui expert DNA care a lucrat în dosarul lui Dan Voiculescu.
Reclamată în mai multe dosare de condamnații din dosarul ICA, experta DNA Aurelia Nicolae a primit în toamna anului 2023 soluție de neurmărire penală din partea procurorilor de la Parchetul General. Complicii lui Dan Voiculescu susțin că Nicolae ar fi calculat greșit prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA.
Nemulțumiți de soluție, condamnații, adică Grupul Industrial Voiculescu și Compania, Sorin Pantiș, Cătălin Jean Sandu și Vlad Săvulescu au atacat soluția procurorilor la instanța supremă și dosarul a ajuns, încă din decembrie 2023, la celebra judecătoare Lia Savonea. Miza acestei dispute juridice este anularea condamnării primite de mogulul Antenelor, Dan Voiculescu.
Din martie 2024, Savonea a amânat pronunțarea de 9 ori, apoi a repus dosarul pe rol.
Judecată de fostul coleg de complet
În februarie 2025, Camelia Bogdan, care are calitate de intimat în proces, a cerut recuzarea Liei Savonea. Cererea a fost analizată de Alexandru Mihai Mihalcea. El l-a condamnat, în 2014, pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul ICA, fiind coleg de complet cu Camelia Bogdan.
De ce a cerut Bogdan recuzarea lui Savonea? Pe motiv că este incompatibilă și că există o suspiciune de imparțialitate în relația cu Camelia Bogdan. Mai exact, fosta judecătoare a arătat că Savonea i-a repartizat dosarul lui Dan Voiculescu în 2014, în calitate de șefă a Curții de Apel București, iar peste ani, când a ajuns la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a votat împotriva cererilor de apărare a reputației sistemului judiciar, lăsând să planeze suspiciunea că repartizarea Cameliei Bogdan în completul care judecat dosarul ICA a fost ilegală.
Bogdan mai arată că Savonea administrează probe în această procedură, „fără ca acțiunea penală să fi fost pusă în mișcare în cursul urmăririi penale”. În plus, Bogdan susține că nu i-a fost adusă la cunoștință acuzația în mod complet, nu i-a luat declarații, că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la dublul grad de jurisdicție.
Cererea de recuzare formulată de Camelia Bogdan a fost judecată de fostul ei coleg de complet de la Curtea de Apel, Alexandru Mihai Mihalcea, promovat recent la instanța supremă. El a respins recuzarea pe motiv că nu poate fi demonstrată o posibilă antipatie a lui Savonea față de Bogdan. În plus, Mihalcea mai arată că cererea de recuzare trebuia formulată la începutul procesului, nu spre finalul lui, după ce Savonea a rămas în pronunțare și după finalizarea cercetării judecătorești.
Cum anulezi o condamnare definitivă
În toamna anului trecut, judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a motivat suspendarea recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul ICA prin faptul că este o consecință firească a admiterii în principiu a cererii de revizuire depuse de unul dintre inculpații condamnați în dosar.
Admiterea în principiu a cererii de revizuire a verdictului final de condamnare din 2014 ar fi fost motivată, potrivit judecătorului Sterică Toma, de faptul că sentința s-a bazat pe un raport eronat de constatare tehnico-științifică a prejudiciului, întocmit de specialistul DNA Aurelia Nicolae ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de mărturie mincinoasă. Acest lucru este fals. Aurelia Nicolae nu a fost trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă, toate plângerile împotriva ei fiind clasate de procurori.
Camelia Bogdan spune că o eventuală revizuire a verdictului definitiv de condamnare ar putea fi admis doar dacă specialista DNA Aurelia Nicolae ar fi condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, lucru care nu s-a întâmplat.
Miza acestor demersuri judiciare este anularea condamnării lui Dan Voiculescu. El a executat 3 ani din pedeapsa de 10 ani de detenție pentru spălare de bani dar prejudiciul de 60 de milioane de euro nu a fost recuperat în totalitate.
