Un complet de trei judecători de la instanța supremă a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care urmează să răspundă la două întrebări privind prescripția dosarelor care au ca obiect fraudarea fondurilor europene.
Judecătoarele Rodica Aida Popa, Simona Cîrnaru și Oana Burnel vor să știe dacă „în interpretarea și aplicarea Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, (…) în lipsa unei dispoziții de drept intern care să stabilească o sumă minimă pentru a considera gravă o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, dispozițiile dreptului Uniunii trebuie interpretate în sensul că se consideră gravă o fraudă exclusiv atunci când ea implică o sumă mai mare de 50.000 euro?”.
În plus, în ipoteza unui răspuns negativ, completul instanței supreme mai vrea să știe dacă „în cadrul unei proceduri penale având ca obiect infracţiuni privind TVA, instanţa naţională trebuie să lase neaplicat standardul naţional de protecţie referitor la principiul lex mitior (…), standard potrivit căruia nu au efect întreruptiv de prescripţie actele de procedură intervenite înainte de invalidarea dispoziţiei legislative naţionale care reglementează cauzele de întrerupere a termenelor de prescripţie a răspunderii penale”.
Instanța a mai dispus suspendarea procesului până se pronunță CJUE, hotărâre care poate fi atacată de avocații celor trimiși în judecată.
Evazioniști scăpați de CCR și ÎCCJ
Soluția a fost pronunțată într-un dosar de evaziune fiscală unde au fost trimiși în judecată o firmă din Oradea și cinci afaceriști. În 2022, în acest caz, Tribunalul Satu Mare i-a condamnat la închisoare cu suspendare, dar în 2024 Curtea de Apel Oradea a aplicat deciziile Curții Constituționale și ale instanței supreme privind legea penală mai favorabilă și a decis că faptele s-au prescris.
Ulterior, cazul a ajuns la instanța supremă în recurs în casație, o cale extraordinară de atac.
Recent, vicepreședintelui CSM, procurorul Claudiu Sandu, a susținut că România a ajuns „mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”. El a primit replica din partea judecătoarei Alina Corbu, șefa instanței supreme, care a dat vina pentru mii de soluții de încetare a proceselor penale prescrise pe practica instanțelor. „Dacă practica judiciară se schimbă, este firesc să se întâmple asta, pentru că lumea din jurul nostru evoluează. Dacă judecatorii au conturat deja o jurisprudență, într-un sens sau altul, ea trebuie sa fie urmată, indiferent dacă asta mulțumește, nemulțumește, indiferent dacă asta poate să conducă la închiderea unor dosare”, a susținut Corbu.
Iată că, cel puțin în acest dosar, trei judecători de la instanța supremă nu sunt de acord cu „jurisprudența” colegilor care închid pe bandă rulantă dosare invocând „respectarea” legii.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Domnule Virgil Burla, va putem da exemplu si Decizia 13/2011 a ICCJ care la fel scapa infractorii si care e folosita ca jurisprudenta in instanta. Poate putem discuta pe subiect. Cu exemple.
Domnule Virgil Burla, poate ne explicați și cum pot exista simultan în Romania două justiții : una cu aplicabilitate expresă pt ue și alta pt ceilalți. Poate,în adâncirea democrației noastre originale, ar trebui să aprofundăm inițiativa la fiecare stat din lume. Și dacă ne mai rămâne timp sa facem cate o justiție pt fiecare uat ( comune, orașe…..)