Interferențele Rusiei deranjează Europa, în condițiile în care Kremlinul vrea să „semene diviziune” în UE înainte de alegerile parlamentare din iunie folosind un manual de trucuri vechi și noi, arată o investigație de presă a site-ului Investigate Europe.
Profesorul brazilian care era, de fapt, rus
În timp ce un bărbat în vârstă de 44 de ani mergea de-a lungul trotuarului acoperit cu zăpadă în drumul său către Universitatea din Tromsø, ofițerii poliției secrete din Norvegia s-au apropiat din spate.
Ce a urmat în acea dimineață din octombrie 2022 ar fi putut deveni un film de spionaj: o dronă care filmează evenimentele arată cum doi ofițeri, crescând rapid ritmul, îl apucă pe bărbat de ambele mâini, îl încătușează și îl îndepărtează de la fața locului.
Pentru colegii săi, el era José Assis Giammaria, un academic brazilian specializat în politica de securitate arctică. De fapt, el era Mihail Mikushin, despre care autoritățile îl bănuiesc că a fost un spion al serviciilor secrete militare ruse GRU.
Mikushin se află în prezent în detenție la Oslo. El este unul dintre presupușii „ilegali” ruși sau agenți sub acoperire, identificați recent în Europa.
Demascarea a avut loc în timp ce rețeaua tradițională de informatori ai Rusiei s-a fracturat – aproximativ 400 de spioni au fost expulzați din ambasadele europene în urma invaziei Ucrainei, iar sancțiunile au lovit mii de afaceri și persoane conectate la Kremlin.
Influența agenților sub acoperire ar putea fi mică, dar prezența lor indică o rețea mai largă de tactici pentru a adune informații utilizate acum de regimul lui Vladimir Putin în pragul alegerilor europarlamentare din luna iunie.
Interferențele Rusiei se amplifică într-un an important
Rusia ar fi recrutat europarlamentari ca „agenți de influență”, a finanțat grupuri de extremă dreapta, a orchestrat nenumărate campanii de dezinformare online și a influențat mișcările anti-LGBT sau a încercat să influențeze mediul academic și societatea civilă din întreaga Europă.
Parlamentul European a avertizat în februarie că Rusia încearcă să „încurajeze diviziuni” în întreaga Europă.
„Deputații europeni sunt revoltați de faptul că Rusia… a găsit modalități de a oferi finanțare semnificativă partidelor politice, politicienilor, oficialilor și mișcărilor din mai multe țări democratice pentru a interveni și a câștiga influență în procesele lor democratice”.
În timp ce Rusia a targetat alegerile precedente ale UE, îngrijorările legate de interferența în jurul votului din 2024 sunt deosebit de acute. Kremlinul va folosi „alegerile europene ca un fel de teren de testare pentru a vedea cum vor funcționa strategiile și tacticile lor în alegeri în general”, spune Anton Shekhovtsov, un politolog ucrainean din Viena, care studiază legăturile dintre extrema-dreapta din Europa și Rusia.
„Ținta lor principală va fi să submineze cât mai mult posibil sprijinul politic și public pentru Ucraina. Ei vor folosi, cel mai probabil, tactici de inducere a fricii… spunând că oamenii sau politicienii care ajută Ucraina trag societățile într-un război cu Rusia.”
Citește și: De ce nu îl reevaluează ucrainenii pe Alexei Navalnîi. ANALIZĂ PRESShub
Preocupările privind interferențele Rusiei sunt la cote maxime
Germania, una dintre țările importante pentru lupta de apărare a Ucrainei alături de SUA, este o țintă prioritară a atacurilor hibride ale Kremlinului, alături de alte puteri ale UE, Franța și Italia.
„Acestea sunt motorul economic al întregii UE”, spune Shekhovtsov. „Și din punct de vedere politic, sunt țările cu cea mai puternică voce din Uniune”.
Preocupările cu privire la interferența Kremlinului în jurul Bruxelles-ului sunt la cote maxime. În ianuarie, publicația de investigație The Insider a susținut că europarlamentarul leton Tatjana Ždanoka a lucrat ani de zile pentru FSB, serviciul de securitate al Rusiei.
Mai sunt și alții, spune Parlamentul European, care a susținut că mai mulți europarlamentari, fără a publica numele lor, „slujesc cu bună știință interesele Rusiei”. În 2022, un fost europarlamentar maghiar a fost închis pentru că a spionat UE în favoarea Rusiei.
Analiştii avertizează că alegerile ar putea avea ca rezultat victorii pentru europarlamentarii care nu sprijină ajutorul pentru Ucraina sau chiar sunt pro-ruși, în special în grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie din actualul Parlament European.
Citește și: Cum poate fi limitat accesul extremiștilor de dreapta în Parlamentul European
Partidele extremiste, finanțate de ruși
Partidul de extremă dreaptă din Germania, AfD, care are în prezent nouă europarlamentari, consideră că Europa trebuie să reia cooperarea cu Rusia pentru a asigura pacea și prosperitatea.
Presupusele legături ale partidului cu Moscova au fost dezvăluite recent după ce Der Spiegel și The Insider au raportat că un consilier al unui membru AfD al parlamentului german a luat legătura cu un colonel al FSB pentru a primi „sprijin financiar” pentru procesul intentat de partid împotriva livrărilor de arme către Ucraina.
Dacă partide precum AfD și Partidul Olandez pentru Libertate (PVV), care s-a confruntat, de asemenea, cu critici din cauza legăturilor presupuse cu Rusia, au succes în iunie în alegerile europarlamentare, acestea ar putea avea un impact asupra dezbaterilor de dinaintea alegerilor naționale, „deplasând posibil discursul” de la sprijinul pentru Ucraina, conform unei evaluări a German Marshall Fund, un think tank american parțial finanțat și de UE.
Între timp, autoritățile franceze îl investighează pe Jean-Luc Schaffhauser, un fost europarlamentar de extremă-dreapta, din cauza acuzațiilor că a condus o campanie de promovare a intereselor Rusiei înaintea alegerilor.
Schaffhauser are legături de lungă durată cu Rusia și ar fi facilitat obținerea a două împrumuturi de către partidul Frontul Național al lui Marine Le Pen, inclusiv unul de 9,4 milioane de euro de la o bancă rusă în 2014.
Un alt europarlamentar francez a fost investigat în 2019, după ce s-a constatat că fiica lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, se afla în stagiu în biroul lui Aymeric Chauprade.
O anchetă făcută de Parlamentul Franței anul trecut a evaluat că partidul lui Le Pen a acționat ca un „canal de comunicare” pentru Rusia, care ea însăși „desfășura o campanie de dezinformare pe termen lung în țara noastră”.
Interferențele Rusiei rămân greu de evaluat
În ciuda îngrijorărilor, impactul influenței ruse percepute în jurul Bruxelles-ului rămâne în mare parte greu de estimat. Pe 29 februarie, europarlamentarii au votat cu o majoritate covârșitoare pentru a sprijini Ucraina cu „orice este necesar pentru ca Kievul să câștige războiul împotriva Rusiei”.
Răspândirea dezinformării este un câmp de luptă cheie pentru alegeri. Cercetătorii francezi au detectat recent 193 de site-uri web care răspândesc afirmații false, promovează invazia Rusiei în Ucraina și critică Occidentul.
O campanie majoră de dezinformare pro-rusă a fost descoperită și în Germania în ianuarie. O analiză a constatat că aproximativ un milion de tweet-uri au fost trimise de pe 50.000 de conturi false pe o perioadă de patru săptămâni, criticând guvernul și sprijinul acestuia pentru Ucraina.
În anul de după invazie, dezinformarea rusă despre UE și aliații săi a ajuns la cel puțin 165 de milioane de oameni pe platformele de social media, potrivit unui raport asupra Regulamentului serviciile digitale a UE.
Dezinformarea a crescut și mai mult în prima jumătate a anului 2023, ca urmare a ridicării standardelor de securitate ale Twitter.
Meta susține că a înființat echipe dedicate în Europa pentru a combate dezinformarea pe Facebook și Instagram în preajma alegerilor.
În Rusia, influența rusă este văzută în forme mai subtile
Un sondaj Eurobarometru din decembrie anul trecut a constatat că 78% dintre europeni percep Rusia ca pe o amenințare la adresa securității UE.
Înaltul diplomat al UE Josep Borrell a tras un semnal de alarmă în ianuarie cu privire la interferențele străine online: „Nu este o bombă care vă poate ucide, ci o otravă care vă poate coloniza mintea”, declara Josep Borrel.
Opiniile nu sunt manipulate doar în cercurile politice. În Italia, unde premierul Giorgia Meloni are o poziție fermă pro-Ucraina, influența rusă este văzută în forme mai subtile. În prezent, există o rețea de asociații de „prietenie ruso-italiană”, potrivit unei investigații recente ale Financial Times, care promovează narațiunile politice ale Rusiei la nivel local.
Între timp, Matteo Salvini, liderul partidului Ligii naționaliste și acum ministru al infrastructurii în guvernul Meloni, este un cunoscut admirator al lui Putin. Partidul Liga a reînnoit un acord de cinci ani cu partidul Rusia Unită a lui Putin în 2022 pentru a facilita „extinderea și aprofundarea cooperării și colaborării multilaterale” între cele două țări, potrivit presei italiene.
De asemenea, banii ruși împing agende ultra-conservatoare. HazteOir, o organizație radical-catolică din Spania, și grupul său de advocacy CitizenGo, cunoscut pentru opiniile lor anti-LGBT și anti-feministe, au primit sprijin din partea oligarhilor apropiați de Kremlin.
Citește și: Semne de întrebare ale atacului de la Moscova
Incredibilul caz din Polonia
În Portugalia, nu există dovezi concrete de influență organizată asupra instituțiilor publice sau partidelor politice, explică Investigate Europe. Deși Fundația Russkiy Mir, care promovează cultura rusă la nivel global printr-o rețea de instituții, și-a construit o prezență puternică în acest stat UE.
Fundația de stat, criticată de UE pentru că promovează „propaganda pro-Kremlin și anti-ucraineană”, a condus pentru câțiva ani centre de studii la trei universități portugheze și a lucrat cu diferite ONG-uri. Cu toate acestea, în urma presiunii publice, universitățile au rupt legăturile cu această fundație anul trecut.
Exemple de presupusă influență rusă pot fi găsite sub diferite forme în toată Europa. Un caz izbitor a apărut în Polonia în zilele de după invazia Ucrainei.
La 28 februarie 2022, în orașul Przemyśl, în apropiere de granița cu Ucraina, autoritățile l-au arestat pe Pablo González, reporter pentru ziarul spaniol Publico. Se crede că González ar fi fost un alt agent trimis în Europa de GRU ca să o spioneze pe Zhanna Nemtsova, fiica liderului opoziției ruse ucis Boris Nemțov.
Nemțova, cofondatorul Fundației Nemțov, și González s-au împrietenit, iar fundația l-a invitat la evenimentele sale, potrivit Agentstvo, o redacție independentă rusească.
Autoritățile susțin că atunci când i-au accesat dispozitivele, au găsit mesaje care descriu contactele pe care le-a făcut, estimări ale cheltuielilor sale și informații trimise către GRU.
„Cred că am reușit să semăn semințele îndoielii în rândul euro-atlanticiștilor”, ar fi scris el lui GRU despre o conferință la care a participat. Autoritățile poloneze au refuzat să comenteze.
Cazul lui González, care deține pașapoarte rusești și spaniole prin intermediul părinților săi, este foarte controversat. El a fost ținut în arest preventiv timp de doi ani, iar Reporteri fără Frontiere și alte grupuri pentru drepturile omului militează activ pentru eliberarea lui. În februarie, guvernul spaniol i-a îndemnat pe omologii săi polonezi să arate „o dată pentru totdeauna” ce dovezi au pentru a dovedi presupusul său spionaj. Surse din guvernul polonez susțin că dovezile împotriva lui González sunt solide.
35 de cetățeni europeni, urmăriți penal
Cel puțin 35 de cetățeni europeni au fost urmăriți penal de la invazia Ucrainei pentru că au acționat în numele Rusiei, potrivit unui raport al Serviciului de Securitate al Poliției Norvegiene.
Ei au obținut diverse informații despre capacitățile de apărare și infrastructura critică, precum și despre activitățile statelor aliate NATO. Nu este clar ce impact, dacă este cazul, ar putea avea aceste activități asupra viitoarelor alegeri.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
