Actual sexual cu un minor sub 16 ani va fi considerat viol, prevede un proiect de modificare a Codului Penal care a fost avizat pozitiv de Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Schimbarea radicală a legislației în domeniul sexului cu minori este meritul unei inițiative a mai multor organizații neguvernamentale, susținută de peste 100.000 de cetățeni.
Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), în colaborare cu un grup de parlamentari, magistrați și experți în domeniul drepturilor copiilor, a propus o serie de modificări ale Codului penal și ale Codului de Procedură Penală, pentru îmbunătățirea statutului victimei și martorului minor pe parcusul procedurilor penale, cum ar fi audierea minorilor, asistența juridică obligatorie, măsurile de protecție.
De asemena, demersul vizează victimele infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, cum ar fi: hărţuire, sclavie, trafic de minori, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor rele tratamente aplicate minorului și hărţuire sexuală.
Potrivit raportului din 2021 al Inspecției Judiciare, în perioada 2014-2019 peste 18.500 cazuri erau gestionate de organele de urmărire penală având copiii ca victime ale infracțiuni contra libertății și integrității sexuale.
100.000 de semnături pentru petiția „anti-viol”
Acțiunea de modificare a Codului penal a fost susținută și de comunitatea Declic, care a inițiat o petiție pentru ca orice act sexual al unui adult cu un minor sub 16 ani să fie considerat viol. A fost semnată de peste 100.000 de cetățeni.
Cerasela Bănică, în prezent membru în Colegiul Director în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar la momentul elaborării proiectului de lege membru CADO, este unul dintre autorii inițiativei legislative și a explicat, pentru PRESShub, care a fost parcursul acestei noi legi și ce aduc aceste schimbări legislative pentru victimele minore.
„Proiectul de lege a fost propus de un grup de ONG-uri, dar separat – pe Codul Penal și pe Codul de Procedură Penală. Numai că inițiatorii au luat acele modificări și le-au transformat într-un proiect de lege.
Un grup de ONG-uri a venit cu modificări pe Codul Penal, pe consimțământul în special în ce privește violul, despre care se tot discută, în timp ce CADO a propus partea de procedură penală.
Și în special s-a concentrat pe introducerea de prevederi specifice pentru victima minoră pentru că, din păcate, Codul de Procedură Penală în general nu are prevederi speciale pe victime, majoritatea sunt pe inculpați. În special, lipseau cele privind victima minoră, cum ar fi: o prevedere privind audierea minorului, publicitatea ședințelor de judecată, măsurile de protecție, cine să fie participanții în cadrul ședințelor de judecată, astfel încât să se reducă victimizarea”, a menționat Cerasela Bănică.
Acțiunea de modificare a legislației privind victima minoră a pornit în cadrul proiectului ReACT – Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie, derulat de CADO în parteneriat cu Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina (IPSB)
Toate instituțiile statului sunt obligate să facă înregistrarea audio – video.
Actualul secretar de stat a menționat că, din păcate, România are un infringement din 2016 pe directiva victimelor criminalității, care cuprinde prevederi în ce privește inclusiv situația victimelor minore în procedurile penale.
PRESSShub: Care sunt principalele modificări aduse de CADO în Codul de Procedură Penală. Ce a fost înainte și cum va fi de acum înainte dacă legea trece de Parlament?
Cerasela Bănică: O dată, am eliminat din Codul de Procedură Penală excepția la Articolul 111, alineatul 8, care prevede obligativitatea înregistrării audio-video. Lucru care este foarte bun, asta este regula generală.
Numai că, excepția spune că, acolo unde organele de cercetare sau de urmărire penală nu au echipamentele necesare, pot continua prin audierea tradițională, și anume declarația scrisă.
Lucru care, din cercetarea noastră – pentru că noi am avut și o cercetare care a fundamentat realizarea propunerii – arată că, din păcate, majoritatea organelor de poliție, în special, nu folosesc echipamentele audio – video și folosesc metoda standard, care duce la audierea copiilor între două și opt ore, audierea repetată de cel puțin trei ori la cercetare și urmărire penală, plus la instanță, deci, în total, pe tot parcursul procedurilor penale, minim era de patru ori, maxim și de șase ori.
Adică un copil trebuia să povestească ceea ce s-a întâmplat de-a lungul a cinci ani de zile aceeași poveste de atâtea ori, pentru că nu era înregistrare audio – video.
Deci, această excepție devenise mai degrabă regulă. Acum am eliminat de tot excepția. Adică toate instituțiile statului sunt obligate să facă înregistrarea audio – video.
Nu ne interesează dacă au sau nu echipamente, pentru că nu este obligația Legislativului, ci este obligația Executivului să pună la dispoziție organelor de cercetare sau urmărire penală echipamente. Adică nu se pot încălca drepturile unor victime – mai ales copii – pentru că nu sunt echipamente.
Apoi, în Codul de Procedură Penală se spunea că audierea, în special a victimelor, trebuie să se facă, pe cât este posibil, de persoane de același sex cu victima. Din păcate, multe victime sunt de sex feminin și nu existau intervievatori nici în rândul organelor de poliție, dar în special la procurori, de sex feminin.
Noi am considerat că ar trebui, totuși, să se ceară măcar opinia victimei – pentru că nu se cerea – dacă este de acord să fie intervievată de o persoană de alt sex.
Mai avem modificări pe ședințele de judecată. În presă au fost numeroase cazuri în care se spunea că inclusiv ședințele cu cazuri de viol la minori sunt publice. În cazurile care privesc infracțiuni sexuale, nu toți judecătorii stabileau – și asta este o regulă în directiva europeană – atunci când avem victime ale infracțiunilor sexuale, nu doar minore, că ședința nu ar trebui să fie publică.
Pentru că se discută niște lucruri intime, privesc demnitatea victimei, și ar trebui să fie ședință cu ușile închise. Din păcate, nu se aplică regula.
Noi am cerut ca în toate cauzele cu minori care sunt victime ale infracțiunilor sexuale să fie ședințe cu ușile închise.
Ce este interesant și în Codul de Procedură Penală, când e victimă minoră a traficului de persoane, dar cazul respectiv are și victime adulte, judecătorii nu mai stabilesc – și este obligatoriu la victimele traficului de persoane – ca identitatea să fie secretă. Când sunt victime de vârste diferite, fac ședința publică. Și atunci iar este o problemă.
Ce a însemnat pentru un ONG lupta aceasta de a duce o lege în Parlament?
Ce este interesant – pentru că noi am mai venit cu propuneri legislative în domeniul nondiscriminării, unde a fost o muncă de convingere mai lungă – însă, în momentul în care am venit cu această propunere legislativă, aproape toate grupurile parlamentare, toate partidele politice, au fost interesate de acest proiecte de lege.
De ce? Pentru că este vorba despre copii. Și noi, când am vorbit despre modificările pe Codul de Procedură Penală, am vorbit cu cele trei mari partide, PNL, PSD și USR, și toate au fost interesate de subiect.
Deci nu a fost o muncă de convingere prea grea. Cred că și datele pe care noi le aveam și le-am explicat că sunt audieri repetate, audieri foarte lungi, deci am expus niște situații concrete, niște povești reale. Imaginați-vă că un copil, victima unui viol, povestește unui grup de persoane adulte străine, aceeași poveste de atâtea ori.
Retrăiește de fiecare dată acel episod. Plus, am venit cu datele statistice, plus cu faptul că România are și infringement pe directivă. Și au fost foarte deschiși.
Noi am dus o muncă de două luni în care am discutat cu toate partidele și, până la urmă, proiectul de lege a fost preluat de senatori – pentru că noi am vorbit și cu deputați și cu senatori – și a fost preluat de un grup de doamne senatoare de la PNL (majoritatea) și PSD.
Ce m-a bucurat a fost că am văzut că, la Comisia Juridică, cele două partide au preluat și amendamente de la colegii lor din USR. A fost o surpriză foarte plăcută.
Cred că a fost vorba în primul rând despre grupul de beneficiari – copiii – dar și contextul, pentru că și în media au apărut foarte multe informații în ultimii ani, în același timp avem raportul Consiliului Superior al Magistraturii din 2021, din care noi, în propunerea de lege, am preluat din recomandările CSM – chiar dacă noi vorbeam demult despre aceste recomandări.
Dar faptul că a venit și o instituție publică cu recomandări similare cu ale noastre în urma unui raport de investigație a arătat clar că societatea civilă își cunoaște subiectul, că recomandările sunt legitime, și atunci cred că și acesta a fost un element care a influențat.
Pe aceste modificări ale Codului de Procedură Penală doar CADO s-a implicat, sau au mai fost și alte ONG-uri.
Prima dată CADO a venit cu propunerile, apoi le-am trimis la alte ONG-uri pentru feedback.
Unele amendamente nu au trecut
Deși multe dintre modificările cerute de CADO au fost introduse și acceptate de Comisia Juridică, totuși sunt niște excepții care rămân îngrijorătoare.
CADO își exprimă îngrijorarea cu privire la eliminărea victimelor minore ale infracțiunii de hărțuire din grupul de victime minore care pot beneficia de toate aceste prevederi, precum și eliminarea victimelor pornografiei infantile de la asistența juridică obligatorie stabilită prin art. 93.
De asemenea, dezaprobă introducerea de către Comisia juridică a Camerei Deputaților a amendamentului prin care ședințele de judecată devin nepublice prin invocarea unor „interese de stat”. Acest amendament va pune în pericol protecția victimelor minore prin formularea imprecisă, susceptibilă la abuzuri, neconstituțională din punct de vedere al respectării principiului calității legii.
„CADO își exprimă speranța că în sesiunea parlamentară care va începe în luna februarie 2023, proiectul de lege sa fie votat în plenul Camerei Deputaților considerând și îngrijorările mai sus menționate, așa încât modificările să intre în vigoare și să producă efecte cât mai repede posibil”, se arată și într-un comunicat al organizației.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Pexels.com
