Alexandru Stermin, lector la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a povestit, într-un interviu pentru Puterea a cincea, despre experiențele sale în jungla amazoniană, pe care o consideră un paradis pierdut, plin de frumuseți și pericole. Alexandru a vorbit despre oamenii pe care i-a întâlnit acolo, despre călătoria sa în Siberia, pe care a perceput-o ca pe o întoarcere în timp, precum și despre lecțiile de viață pe care le-a primit acasă și cele învățate în expedițiile sale.
Alexandru Stermin este un explorator nu doar al naturii, ci şi al sinelui, care caută răspunsuri la întrebări existenţiale în biologie, în teologie, în filozofie, în psihologie. La 30 de ani a plecat singur în jungla amazoniană şi apoi în două “jungle” urbane: Los Angeles şi Beijing. A fost o călătorie în care a explorat şi ceea ce era în jurul său, şi propriul interior, pentru a-şi înţelege sinele. Aceea nu a fost, însă, singura expediţie. A explorat cea mai mare mlaştină a lumii, Pantanal, a fost în Siberia, Islanda, Scoţia, Columbia. O parte din aventurile pe care le-a trăit, o parte din gândurile pe care le-a avut în aceste călătorii se regăsesc în trei cărţi pe care le-a scris până acum: Călătorie în jurul omului, Căzuţi din junglă şi Privirea urangutanului, toate publicate la Humanitas.
Domnule Alexandru Stermin, din timp în timp, plecaţi în lumea largă pentru a o explora şi, în egală măsură, a explora lumea din interiorul dumneavoastră, pentru a vă înţelege sinele, după cum spuneţi. Unde şi când a fost prima călătorie?
Prima expediţie a fost în Brazilia, când am plecat cu încă trei colegi de la Universitatea din Rio de Janeiro şi am traversat Insula cea Mare, aflată pe coasta Atlanticului, unde a mai rămas o bucată de pădure neexplorată. Am vrut să aflăm ce e acolo, câte specii de păsări şi animale trăiesc. În Brazilia, există un proiect foarte mare, la nivel naţional, în cadrul căruia mai multe echipe de cercetători merg acolo să exploreze. Aceasta a fost prima expediţie, dar călătoriile mele începuseră mai demult.
Prima călătorie pe care am făcut-o în exterior şi, concomitent, în interiorul meu a fost când am împlinit 30 de ani şi am plecat singur în jurul lumii. La 26 de ani, după ce am terminat doctoratul, mi-am dat seama cât de cât că am o identitate, dar şi că voi muri. Atunci am început să-mi pun nişte întrebări pe care lumea şi le pune de milioane de ani şi la care, parcă, nimeni nu găseşte un răspuns al său. Şi Noica spunea că oamenii mor de milioane de ani şi nu ştim cum se moare. Eu eram obişnuit cu ştiinţa unde, dacă ai o întrebare, vine răspunsul, întrebarea cade, iar răspunsul rămâne pentru toată lumea.
Vă speria perspectiva morţii la capătul unei vieţi de câţiva zeci de ani sau aveaţi senzaţia iminenţei ei?
Aveam senzaţia unei iminenţe a morţii şi aveam senzaţia că, şi dacă aş trăi încă o sută de ani, tot mi-ar fi foarte teamă că mor. Pentru un biolog timpul are altă dimensiune. Noi vorbim despre evoluţia speciilor în milioane de ani. În biologie, o sută de ani sunt nimic. Ne uităm la o pădure de o sută de ani, e o pădure adolescentă. Pădurile ajung la maturitate după 400-500 de ani. Aşadar, pentru noi, biologii, timpul are o cu totul altă dimensiune, iar în această dimensiune îmi vedeam moartea iminentă. Mi-am şi notat atunci, spunând că, şi dacă aş trăi 200 de ani, tot mi se pare că mor mâine.
Şi atunci mi-am spus: ce ar fi să fac ceva ce mi-am dorit să fac de când eram copil? Să mă duc în Amazon. Am văzut la Teleenciclopedie tot felul de lucruri şi mi-am zis că, atunci când voi fi mare, mă duc să le văd în realitate. La 26 de ani, mi-am deschis un cont, să-mi strâng nişte bani, pentru ca atunci când împlinesc 30 de ani să plec. La 30 de ani, m-am trezit că strânsesem mai mulţi bani decât am avut nevoie ca să merg în Amazon şi mi-am zis să fac înconjurul lumii şi, pe lângă jungla naturală, să merg şi în două jungle urbane: în Los Angeles, care mi se părea că este o junglă a libertăţii absolute, şi în Beijing, unde era o junglă a limitărilor.
Continuarea, în Putereaacincea.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Universitatea de Vest din Timișoara / Facebook)
