Cum şi-a făcut Bihorul drumuri, transport şi industrie. Comparație între Bihor vs. Iaşi: 10 parcuri industriale versus 3.
Primarul Oradei timp de 12 ani, iar acum preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan explică într-un interviu acordat Ziarului de Iaşi de ce infrastructura rutieră aduce mai multe beneficii dincolo de mobilitatea urbană.
De la centuri ocolitoare la drumul expres spre Arad, de la proiectul trenului metropolitan, la amenajarea unor parcuri industriale la marginea judeţului. Dacă ar fi să facem comparaţie, la Iaşi nu e nicio centură ocolitoare măcar în şantier, trenul metropolitan merge doar pe hârtie, iar parcuri industriale găsim doar la Miroslava.
Toate cele 10 municipii şi oraşe din judeţul Bihor au variante ocolitoare. Jumătate dintre ele au fost construite sau începute din 2020 încoace. Cât de greu e de construit o centură?
Ilie Bolojan: Nu toate au. În baza Recensământului general al circulaţiei, realizat de CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere, n.r.), avem datele de trafic pentru judeţul Bihor. Pe de altă parte, avem studiile făcute pentru reţeaua de drumuri naţionale, dar şi analizele noastre de trafic pe drumurile judeţene, făcute de Consiliul Judeţean.
În baza acestor date am constatat că sunt două tipuri de probleme. Pe de o parte, tranzitarea unor oraşe situate la 40-50 km de Oradea, unde drumul naţional nu are centură ocolitoare, iar pe de altă parte sunt blocajele în trafic cauzate de numărul mare de maşini şi de infrastructura insuficientă la ieşirile din Oradea pe direcţiile principale de transport.
Şi atunci am gândit nişte proiecte complementare, unele în parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – cele care erau finanţate prin Programul Sectorial Transporturi – şi cele care se finanţează pe drumuri judeţene prin Programul Operaţional Regional sau proiecte în parteneriat cu Primăria Oradea.
Evident, şi Primăria Oradea avea interesul direct să-şi descongestioneze ieşirile din municipiu. În acest fel am reuşit să dezvoltăm o reţea de centuri, în fapt nişte drumuri radiale suplimentare, ale primelor localităţi de la ieşirile din Oradea. Ideea era să diminuăm congestionarea traficului, să reducem numărul de accidente şi să creăm noi coridoare de dezvoltare – pentru că aceste noi drumuri vor genera oportunităţi de dezvoltare de-a lungul lor.
În momentul în care a apărut Programul „Anghel Saligny”, am realizat în parteneriat cu Primăria Oradea o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară care a depus un proiect, pe care l-a şi câştigat, pentru realizarea unui inel metropolitan, deci o centură suplimentară cam la 5 km de Oradea, pe o lungime de 17 km. În momentul de faţă este în lucru.
Citește și Reprezentanți ai WizzAir, prezenți la Craiova. Ce spun despre situația zborurilor suspendate
Reţeaua drumurilor judeţene creşte cu centurile localităţilor
Cât ia, ca timp, pregătirea unui asemenea proiect până la semnarea contractului de execuţie?
Trebuie să reţinem că toate aceste proiecte nu s-au derulat uşor. Când astfel de proiecte se fac într-o zonă periurbană, inevitabil se creează un deranj, pentru că se suprapun cu proprietăţi private, în principal terenuri.
Chiar dacă a fost vorba de terenuri agricole, această situaţie a generat nemulţumiri şi uneori procese – dintre care unele nu s-au finalizat încă.
Dar astăzi avem peste 60 km de drumuri noi în lucru. De la o reţea de 950 km de drumuri judeţene, anul viitor, când se vor termina toate, Consiliul Judeţean Bihor va administra peste 1.000 km de drum. La rândul ei, Compania de drumuri naţionale administrează o reţea de 580 km de drumuri în judeţul Bihor.
Drumul expres Oradea-Arad: 120 km, 11 miliarde de lei. De ce este nevoie de acest drum?
Ne place sau nu, dezvoltarea unei comunităţi este legată de conectarea acesteia cu alte zone dezvoltate, cu Uniunea Europeană, cu Bucureşti, unde e 40 la sută din PIB-ul României.
Am reuşit să finalizăm proiectul tehnic al Drumului expres Arad-Oradea şi să predăm documentaţia de achiziţie Companiei de drumuri naţionale. Două tronsoane sunt deja în sistemul electronic de achiziţii, iar cel de-al treilea urmează şi el să fie scos la licitaţie în câteva zile.
Proiectul este important nu doar pentru că generează o conexiune suplimentară pentru judeţul Bihor, dar completează acest coridor de dezvoltare strategică nord-sud, din Polonia, de la Gdansk, şi până în zona Greciei sau în portul Constanţa.
Interviul integral poate fi citit în Ziarul de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
