România și Republica Moldova sunt nepregătite pentru a rezista la propaganda rusă. Tiktok-ul devine tot mai influent în dezinformare, iar lipsa unor mecanisme de control la nivel european poate facilita răspândirea narativelor anti-Occident.
Think tank-ul Expert Forum a publicat 2 rapoarte privind alegerile în România și Moldova și narativele de campanie ale Kremlinului. Rapoartele pot fi citite integral aici.
PressHub a realizat un interviu cu Mădălina Voinea, analist în dezinformare la Expert Forum și co-autor al celor două rapoarte.
PressHub: Care sunt asemănările și diferențele dintre dezinformarea din România și cea din Republica Moldova? Care este implicația statului rus în ambele țări?
Mădălinea Voinea: ’’Regăsim prezența Rusiei în politica externă a fiecăreia dintre țări. Trebuie să ne uităm specific în Republica Moldova unde sunt partide finanțate de ruși, dar unde există și o parte a populației care empatizează cu narativele Rusiei sau sunt pur și simplu obișnuiți cu implicarea Rusiei în societatea lor.
În România este exact opusul: dacă nu vorbim direct de rusofobie, există un scepticism foarte mare al populației românești față de implicarea Rusiei și asta pe un fond clar istoric. De la bunicii noștri, care ne spuneau ororile cum au intrat rușii în România, au jefuit și ce au mai făcut ei de la al Doilea Război Mondial până înapoi în istorie la intervenția rusească, în România, în timpul războaielor ruso-turce. Este o amintire bine înrădăcinată legată de ce face Rusia în România.
Actualmente, ce ne unește pe noi cu Republica Moldova e ceea ce face Rusia pe teritoriile noastre. Moldova realizează o tranziție către îndepărtarea de Rusia și conștientizează intervenția unei dictaturi pe teritoriul propriu. Astfel, o asemănare este implicit direcția pro-europeană a Moldovei, o primă amenințare pe care Kremlin o vizează.
Iar, pe această cale, rușii intervin agresiv în Moldova la nivel de dezinformare, mai agresiv decât în România din ultimii ani.
Ce înseamnă că există 3 partide în Moldova care sunt finanțate de ruși? Valeriu Pașa dezvăluie cum circa 3 miliarde de euro sunt propulsați de ruși doar în propagandă. Deci se confruntă cu operațiuni de influență. E greu de combătut așa ceva. Presa e puțină, ONG-urile și influencerii eficienți sunt puţini și ei. Și totuși sunt câțiva care o fac. Aici avem o asemănare care unește cele două țări și care impulsionează statul român să susțină Moldova pe calea europeană.
Iar, Republica Moldova a evoluat enorm prin măsurile anti-corupție luate, ceea ce România începea deja să facă odată cu aderarea la Uniunea Europeană.’’
PressHub: Ce reprezintă, în esență, marele narativ pro-Putin și unde ați identificat-o privind cazul celor două țări?
Mădălina Voinea: ’’Conceptul există de mult timp, cel pro-Putin. Anume, atunci când ai societăți care sunt rezistente la propaganda Kremlinului. Propaganda înaintează idei precum: Rusia e un aliat bun și ajută oamenii economic. Dar, narativele pro-Putin sunt manipulate istoric, care empatizează mai ales cu statele care ar putea fi sceptice față de Kremlin. Adică? Foste țări satelit a blocului sovietic, care acum sunt foarte ruso sceptice, sau chiar și vestul pro-european și pro american.
În primul rând există o scuză pe care o vezi de la redacții precum New York Times, până la declarațiile unor politicieni și presa mainstream, cum că Rusia e provocată. Deci, acest aspect e unul din principalele esențe ale narativei pro-ruse: Rusia e provocată de expansiunea NATO, iar organizația își încalcă o promisiune făcută după destrămarea URSS-ului privind menținerea echilibrului global. “De ce Vestul calcă pe coadă marea putere rusă?”. Avem deci o manipulare a narațiunii, lipsită de o bază reală’’.
PressHub: Cât de vulnerabili sunt oamenii la narațiunile rusești?
Mădălina Voinea: ’’Mulți suntem vulnerabili la acest tip de propagandă. Sunt mulți din Moldova care se lasă cuprinși de narațiunile de tipul celor legate de referendumul din Moldova, care ar fi de fapt un vot acordat direct Maiei Sandu și că acest referendum ar ridica probleme legislative. Aberații. Trebuie să facem față și să rezistăm la volumul mare de informații care ne induce frica.
De ce să ajutăm Ucraina? De ce să ne opunem Rusiei? De ce vrem noi să provocam un război?. Așa reacționează mulți și așa se îndreaptă vina către părțile care de fapt se apără în momentul de față. Mai mult, lumea azi se plictisește: iar vine Zelensky cu războiul lor. Este o narativă răspândită inclusiv în alte țări europene și e foarte greu de apărat aceste afirmații, efect al oboselii populației și fricii induse, cu argumente raționale’’.
PressHub: De ce sunt tinerii atât de vulnerabili la propagandă și care ar fi modalitățile eficiente de a transmite un mesaj către ei? Ce îi determină pe unii să voteze cu extrema dreaptă?
Mădălina Voinea: ’’Sunt un cumul mare de factori. Cum bine vorbeau cei de la Politică la Minut, în cadrul conferinței de ieri, tinerii din România stau foarte prost în statistici la nivel european.
Avem probleme privind rata de angajare a tinerilor după ce termina liceul sau facultatea. E un foarte mare clivaj urban- rural, iar în rural avem probleme cu oferirea oricărui tip de perspectivă de viitor. Abandonul asupra tinerilor e și ceea ce îi determină să caute soluții’’.
PressHub: Și unde li se oferă aceste soluții? În grupările de extremă dreaptă?
Mădălina Voinea: ’’Da, fix în grupările de extrema dreaptă care doar par că oferă un sens și un răspuns problemelor lor, o perspectivă de viitor, apartenența la un grup.
Nu avem totuşi statistici în România. Nu știm exact cum votează tinerii. Zicem de ei că sunt progresiști și sunt, dar doar cei din centrele urbane, nu și cei din rural. Deci, nu putem vorbi despre tineri ca un tot unitar. Există și bule de tineri care sunt tentate de narațiuni conservatoare, ca să își găsească o identitate.
Vulnerabilitatea provine și din evoluția social media-ului. Să ne uităm la TikTok: un vest sălbatic’’.
PressHub: Ce probleme ridică TikTok în privința propagandei și cum ar trebui Uniunea Europeană să reglementeze, mai mult, această platformă? Există deja o reglementare europeană privind platformele mari, precum TikTok, Meta/ Facebook, X/ Twitter).
Mădălina Voinea: ’’90% din tineri stau pe TikTok, ceea ce înseamnă că sunt expuși la o platformă fără nicio moderare reală de conținut. Ești expus de la conținut legionar, la conținut pro-rus, fără niciun fel de modalitate reală de verificare a identității conturilor din spatele Conținutului.
Tiktok-ul este cea mai atrăgătoare platformă, oamenii stau de 3 ori mai mult pe el decât pe altele, pentru că are formatul de video-uri scurte și acaparatoare. Iar aici, dezinformarea are frâu liber.
Atunci când începi să te informezi de pe tiktok inclusiv, e clar ca îți formezi o imagine legată de un lider politic spre exemplu, prin intermediul aplicației. Opiniile ți le formezi de unde consumi conținut.
Există și alte platforme, precum X și Facebook care te lasă inclusiv să ai acces la date statistice. Aceste platforme colaborau cu academicieni și guverne, pentru a se monitoriza impactul asupra societății.
Dar, există o mare reticență la reglementare. UE ar trebui să pună presiune pe respectarea standardelor. Mai mult, TikTok ar trebui sa aibă, drept condiții de angajare, o echipă care să monitorizeze conținutul lingvistic dintr-un anumit teritoriu, așa cum fac celelalte țări, adică echipe de intervenție. În România avem echipe de ONG-uri și parteneriate cu META care verifică conținutul, niște moderatori. Și Tiktok ar trebui să fie obligat să își adapteze termenii și condițiile.
Aceste lucruri se pot realiza la nivelul Comisiei Europene. La nivel național e greu. Deci, trebuie puse sancțiuni și presiune pe Tiktok de UE’’.
PressHub: Credeţi că există un tip de conținut ce ar trebui diminuat/eliminat?
Mădălina Voinea: ’’Cenzura nu e soluția şi nici închiderea platformelor. Pentru partea de dezinformare subtilă/ adevăruri interpretate, există niște linii roșii: conturile sa fie reale și verificate. Dacă folosești date false constant, conținutul pe care îl produci și îl publici nu e legitim.
Spre exemplu, sunt tiktok-uri precum: 30% din oamenii vaccinați au decedat. Statele ne manipulează și ne controlează. Acest tip de conținut are mare liber în cadrul Tiktok. Nu știm câte conturi sunt raportate și date jos. Exista multe conturi care instigă la ură față de comunitatea de romi din România, sau la comunitatea maghiară.
Un bun pas pentru a le limita este să fie oprite aceste conturi către expunerea publică. Pe Facebook treci printr-un proces de identificare. Dacă vrei să faci reclame politice trebuie să încarci niște date, o adresă, un CUI, adică lucruri care te identifică în viața reala. Pe Tiktok nu ai nevoie de așa ceva. Deci nu vorbim de cenzură neapărat, ci de verificare a conturilor care se dau drept persoane fizice, dar sunt, spre exemplu, a unor companii de marketing sau influenceri care fac operațiuni de dezinformare’’.
PressHub: Ce ar trebui făcut totuși în acest caz, pentru a ține în frâu valul mare de dezinformări și conținut care ar putea instiga la ură?
Mădălina Voinea: ’’Aș dori să adaug că este absolut ok să zicem “nu știu”, cât mai des. Noi, de la Expert Forum și alte organizații care fac parte de monitorizare, nu avem răspunsul universal valabil, nici măcar pentru România.
E nevoie de multă colaborare, se schimbă mereu lucrurile în mediul digital. Nu există o legislație standard. ANCOM- ul este unul dintre mecanismele care trebuie să implice din ce în ce mai des jurnaliști, societate civilă, adică cei care se lovesc pe teren de aceste probleme.
Așadar, să existe un for colaborativ, un adviser board legat de cum să gândim serviciile digitale și reglementarea lor. La fel și colaborarea cu CNA-ul e foarte importantă, pentru a ajunge la o colaborare cu instituțiile aferente departamentului digital’’.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
