„Am uneori senzația că parcă se așteaptă restaurarea unui fel de oraș-lagăr pentru oamenii de cultură, în care să se «demareze», cum se spune acum, și un program «Ultima casă»”, spune scriitorul Dan C. Mihăilescu.
Criticul, istoricul literar, gazetarul și nu în ultimul rând eseistul Dan C. Mihăilescu a intrat în conștiința publică de masă postdecembristă drept „Omul care aduce cartea“ – după numele emisiunii pe care a prezentat-o timp de 16 ani la ProTV, al cărei „deces“, după propriu-i cuvânt, s-a petrecut la finele lui 2015 din cauze de politică editorială a conducerii postului.
DW: Condiția scriitorului a fost, de-a lungul istoriei, fie una privilegiată, fie una ostracizată, amândouă tributare comandamentelor puternicilor zilei. Ce se întâmplă azi, la noi, dar și în lumea largă?
Dan C. Mihăilescu: Înainte de orice se cuvine un avertisment de bun simț elementar: informațiile mele provin numai din recenziile citite prin reviste străine și din cărțile care se traduc în România.
Mi se pare că soarta scriitorului de astăzi nu e radical deosebită de aceea a scriitorului dintotdeauna, care s-a situat mereu, fatalmente, într-o singurătate plină de neliniști, deprimări, indecizii, mereu între tabere, într-un fel de gherilă permanentă fie cu puterea imperială, fie cu puterea religioasă, cu cenzura de tot felul, împins din spate de demonii dinlăuntru și întâlnind în față o realitate mereu ostilă, contradictorie, care aștepta ca harul lui să reușească să o concilieze, să împace contrariile.
Citiți interviul integral pe Deutsche Welle
Citiți și
