sâmbătă, 31 iulie 2021
AcasăBani EuropeniINTERVIU Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, despre marile schimbări din viitorul buget...

INTERVIU Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, despre marile schimbări din viitorul buget UE: 4 miliarde de euro pentru mediul privat, regândirea POCU, accentul pus pe noile tehnologii și inovație

Mediul privat din România ar putea avea la dispoziție fonduri europene de 4 miliarde de euro din viitorul buget UE, dacă propunerile actuale sunt acceptate în negocierile aflate în curs, declară într-un interviu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Oficialul spune că, pe lângă proiectele clasice de sprijinire a start-up-urilor, România vrea să sprijine cu 2 miliarde de euro proiecte private din zona de înaltă specializare (materialele viitorului, nanotehnologie etc.).

În total, România ar putea beneficia de fonduri europene pentru coeziune de 30,5 miliarde de euro dacă propunerea inițială a Comisiei Europene va fi acceptată de toate părțile implicate în negociere. În plus, România vrea să poată muta banilor europeni între diferitele axe și programe, tocmai pentru a putea folosi fondurile UE pentru nevoile stringente, precum infrastructura.

Interviul cu Marcel Boloș:

Rep: Cea mai semnificativă nouă politică european este Green Deal, Pactul Ecologic European, care vrea să transforme UE într-o zonă neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Cum abordează România acest subiect?

Marcel Boloș: Pentru România are un impct foarte mare pentru că suntem obligați să luăm măpsuri în zona poluantă a economiei, zonele miniere, care acum alimentează capacitățile noastre energetice și au această problemă a poluării.

Rep: Există în România un studiu de impactul al Green Deal?

Marcel Boloș: E o temă nouă, dar ne mobilizăm ca să ne adaptăm la aceste noi tendințe. Avem o condiție favorizantă – planul de energie și schimbări climatice, în care trebuie să menționăm strategia noastră. Dar nu va fi foarte ușor. Suntem a treia țară beneficiară ca fonduri alocate pentru Green Deal pe unul dintre cei doi piloni de finanțare. Aceasta presupune ca noi să avem un program național de măsuri pentru zonele miniere și, alternativ. să ne gândim ce facem cu capacitățile energetice, pentru sunt afectate 30% din acestea. Va treubi să luăm măsuri pentru a înlocui producția de energie dizlocată de Green Deal.

Rep: Care vor fi zonele industriale / miniere cele mai afectate de Green Deal?

Marcel Boloș: Valea Jiului. Noi am și realizat o schemă, sunt opt regiuni luate în calcul și pe care le-am și prezentat când am lansat programul special pentru Valea Jiului. m și început aici cu alternativa unui instrument de investiții teritoriale integrate – ITI Valea Jiului. Încercăm să sprijinim în mod real populația afectată. Se creează o problemă socială în aceste zone, dar discutăm de retehnologizări în capacitățile energetice pentru a nu avea scumpiri în lanț la prețurile energiei. Trebuie să fim foarte activi, e o sumă destul de mare alocată.

Rep: Care e ținta României pentru viitorul exercițiu financiar?

Marcel Boloș: Ar fi bine dacă am putea rămâne pe propunerea Comisiei Europene, un buget de 30,5 miliarde euro, cu 8 miliarde de euro pe politica de coeziune decât în perioada actuală de programare. Dar propunerea Comisiei a mers pe ideea unei contribuții de 1,14% din PIB, care nu a fost acceptată sub președinția finlandeză a Consiliului. E un deziderat pe care îl vom obține cu destul de mare greutate, pentru că noi suntem un beneficiar net. Am contribuit cu 18 miliarde euro la bugetul UE și am beneficiat de 54 miliarde de euro. Poziția aceasta e una care ne pune în dificultate la masa negocierilor.

Există un decalaj între viziunea UE, axată pe schimbări climatice, digitalizare, cercetare, resurse umane, și zona Europei de est – infrastructură, încă nevoi primare pe care celelalte țări le-au implementat de mult și cumva negocierea noastră pentru viitorul cadru financiar multianul e îngreunată de acest decalaj.

Dar noi am încercat prin propunerile noastre să flexibilizăm resursele care nu sunt puse la dipoziție, încercând să asigurăm un transfer cât mai mare spre proiectele de infrastructură. pre exemplu, am propus o flexibilitate mai mare între fonduri – Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul de dezvoltare regională, ca să putem aloca resursele între aceste fonduri – noi având această țintă a proiectelor de infrastructură. A fost acceptată în procent de 5%, dar noi insistăm pentru creșterea acestui procent, având în vedere că noi – chiar dacă suntem beneficiari neți, cele mai mari importuri le facem din UE și din acest punct de vedere avem un avantaj de negociere, suntem importatori neți.

Rep: Statul a demonstrat ca a esuat în două exerciții succesive sa atraga fonduri UE, in timp ce economia privata s-a miscat mult mai bine. Ce aveți în pregătire pentru viitorul exercitiu financiar pentru economia privată? Care e suma totala?

Marcel Boloș: Sumele sunt foarte promițătoare pe componenta de mediu de afaceri, sunt două intervenții. Una este pe componenta de dezvoltare inteligentă din Fondul european de dezvoltare regională. Acolo proiectele sunt cu un grad de inovație ridicat, ne testăm și noi puterile pe zonele de economie cu grad ridicat de inovație și de valoare adăugată – microeletronică, nanotehnologii, tehnologiile viitorului. E o încercare pentru noi și o pregătire pentru mediul de afaceri. Aici suma va fi de aăproximativ 2 miliarde de euro.

Mai avem o intervenție pe Programul Operațional Capital Uman, unde unele forme de programe, precum Start-up Diaspora, au fost foarte bine primite. ne gândim și la zona de antreprenoriat pentru tineret, în special tinerii absolvenți de facultate cu calități antreprenoriale, cărora să le dăm o formă de sprijin.

Rep: Deci cât ar fi estimarea totală?

Marcel Boloș: 4 miliarde de euro dacă propunerile vor fi aprobate.

Rep: Cum se va va schimba POCU (Programul Operational pentru Capital Uman), unde acum exista fraude evidente?

Marcel Boloș: O primă schimbare de profunzime va fi legată de utilizarea banilor. Toată această percepție în jurul POCU pentru că s-au utilizat banii pentru cursuri de calificare care deseori nu și-au dovedit utilitatea. O primă schimbare majoră va fi să legăm ca aceste cursuri de pregătire profesională de piața muncii. Adică să introducem obligația ca un anumit procent, minim 30% din cursanți, de exemplu, să fie angajați în câmpul muncii. În felul acesta să legăm partea de educație cu piața muncii, ceea ce presupune că am rezolvat două lucruri.

Nu este singura schimbare majoră. Mergem pe ideea de pachete integrate de măsuri. Mă întorc la Vlea Jiului pentru că aici am adăugat două tipuri de măsuri: am dat o primă de integrare în muncă pentru absolvenți – o trusă de scule pentru încadrare în muncă și echipamente de protecția muncii. Este un sprijin pentru angajat, noi am văzut acest lucru ca o primă de stimulare a integrării în muncă.

A treia măsură, prevăzută de legislația în vigoare – am susținut o perioadă de timp costul cu forța de muncă de 2250 de lei lunar. Aici încă sunt rezervat pentru că nu sunt convins încă, mă tem de ingeniozitatea beneficiarilor de finanțări, poate trebuie să gândim alte forme de sprijin în locul acestei subvenții pentru a fi siguri de utilitate.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE