Ați încercat să accesați fonduri europene și nu ați reușit? Este posibil să nu fi făcut toți pașii care trebuie, corect. Consultanții în accesarea de Fonduri Europene spun că trebuie să știți foarte bine Ghidul Aplicantului, ce proiecte sunt eligibile și ce proiecte nu pot accesa fonduri. Pentru a vă descurca în hățișul de hârtii pe care îl cer autoritățile române, mult mai stufos decât alte țări UE, aveți nevoie neapărat de cineva care se pricepe, adică de un consultant pe fonduri europene. Banii pentru scrierea aplicației, depunerea acesteia și îndrumare sunt prevăzuți chiar de fondurile pe care le primiți prin proiect, iar un consultant bun vă asigură depunerea unui proiect complet, spune Roxana Mircea, partener în grupul de firme REI care asigură consultanță pentru fonduri europene și ajutoare de stat.
Roxana Mircea: Ajutăm beneficiarii, fie ei privați sau publici, să acceseze fonduri europene și scheme de ajutor de stat. Asta înseamnă proiecte de la 200.000 de euro la 30 de milioane de euro pe diferite programe de bază, programul operațional regional. Dar avem și programul operațional infrastructură mare, de exemplu, POIM 6.1, POIM 6.4. Exemple de proiecte mici sunt pensiuni la mare, pensiuni la munte, de 200.000 – 300.000 de euro, companii care și-au cumpărat utilaje pentru construcții, companii care și-au cumpărat sau au dezvoltat software. Dacă ne duce un pic mai sus și vorbim despre proiecte de un milion de euro, se construiește un hotel la Techirghiol, un hotel la Câmpulung. O fabrică de mobilă și-a luat o parte din echipamente și urmează să își ia și restul în Covasna. Vorbim fie doar de achiziție de echipamente, fie de construcție de hoteluri, de fabrică și achiviție de echipamente, cu o finanțare de 70% pe proiectele mari de un milion de euro. Pe cele mici, de 200.000, cofinanțarea este de 90%.
Reporter: Ce sfaturi ai avea pentru un antreprenor, fie el companie sau ONG?
R.M: În primul rând să se uite și să fie foarte bine informat. Să-și găsească un consilier dacă nu se descurcă singur. Dacă vorbim despre un antreprenor la început de drum probabil că l-aș sfătui să se ducă către site-uri destinate start up-urilor, cum ar fi Start up Cafe, să urmărească presa și publicațiile de specialitate. Dacă vorbim despre ONG-uri, acestea au la dispoziție doar câteva programe. Vorbim despre capital uman, să urmărească granturile norvegiene, cele elvețiene sau direct la Comisie. În general, sfatul meu pentru cei care vor să aplice este să își găsească un consultant specializat pe axa respectivă.
Rep: Voi sunteți consultanță. Tarifele voastre sunt foarte mari? Cât ia un consultant?
R.M: În cea mai mare parte a cazurilor consultanța este eligibilă din proiect. Discutam despre Programul operațional regional. Programul operațional regional îți dă 5% consultanță din proiectele care au doar echipamente. Pe proiectele care au și construcție poți să te duci până la 7%. La proiectele mai mari, de un milion de euro te duci la un 3%, deci undeva la 30.000. Depinde de mărimea grantului și complexitatea proiectului. Dacă ai și construcție, unde e mai complex, luăm mai mult. Dacă vorbim doar de prima fază, de cât dă omul până i se aprobă proiectul, aici sumele sunt între 1.000 și 3.000 – 5.000 de euro. Poate urca până la 10.000 de euro la proiecte foarte mari de 10 – 20 de milioane de euro. Pentru sumele mici de o mie sau două mii de euro, noi garantăm depunerea unui proiect corect și complet. Altfel le returnăm banii. Invit în toate contractele pe care le semnează pe fonduri să pună această clauză, obligația consultantului de a-ți depune proiectul pe platformă. Am întâlnit un caz la Baia Mare unde nu i s-a depus proiectul pentru că nu scria în contract. Este absurd. Omul nu știe să își încarce proiectul singur pe Mysmis. De aici derivă obligația să-ți încarce proiectul acolo și de a-ți depune proiectul corect și complet. Consultantul nu poate să îți garanteze 100% că vei intra și în bani, dar poate și trebuie să îți depună proiectul corect și complet ca și documentație. După ce ți-ai ales consultantul, treci pe la bancă și asigura-te că ai cofinanțarea, să vezi dacă ai banii, altfel nu bugetăm și nu scriem un proiect de 5 milioane de euro și apoi ne trezim că nu avem bani și am muncit degeaba. Sursa cofinanțării trebuie asigurată încă din momentul în care scrii proiectul. Al treilea element după ce avem un consultant și avem cofinanțare e un proiectant foarte bun. Cel care îmi proiectează hala, hotelul ar fi de dorit să fie specializat, să cunoască legislația din spate pentru că vei avea o clădire care nu poate fi autorizată dacă omul acela nu ți-a proiectat ce trebuie. Atunci, tu ai costuri, ai probleme și riști chiar să dai banii înapoi. Acestea ar fi elementele de bază. Aș mai adăuga un al patrulea, rigoare din partea beneficiarului. Da, voi primii 200.000 de euro, un milion, cinci milioane, dar îmi asum că și eu, ca beneficiar trebuie să fac nițte eforturi. Să țin legătura cu furnizorii, să particip la vizitele în teren, să comunic cu consultantul. Dacă tu ca antreprenor nu ai timp, angajezi sau jumătate de normă delegi ca secretara sau altă persoană se se ocupe de acest proiect. Sunt niște vârfuri când sunt licitațiile, când ai rapoarte de progres când trebuie și tu, ca beneficiar, să faci niște lucruri.
În afară de structura care oferă consultanță, mai aveți Asociația Femeilor din Mediul rural. Ce faceți acolo?
Roxana Mircea: Ajutăm femeile să se dezvolte. Ajutăm femeile să aibă o viață mai bună, să aibă acces la educație și la resurse pentru a avea o viață mai frumoasă și mai împlinită.
Mai exact, de-a lungul timpului am făcut de la donații la proiecte. Am făcut proiecte de economie socială. Asta a însemnat înființarea de structuri de economie socială, companii care angajau persoane defavorizate. Avem în implementare un proiect pe 1077 de persoane, în comuna Mânăstirea din Călărași, în care femeile, dar nu numai în cazul acesta, își fac analize medicale de sânge și nu numai. Li se fac câte două plombe. 50 de copii merg la un afterschool unde au mâncare și profesori asigurați prin proiect. 250 de copii au fost în excursii. Au psihologi. Avem doi psihologi angajați. Proiectul se derulează pe perioada a trei ani. este un proiect integrat, cu scopul de a îmbunătăți calitatea veții pentru aceste 1077 de persoane.
Rep: Vedeți roade ale muncii voastre?
R.M: Sigur. Am văzut bucuria copiilor atunci când au mers în excursii. Vedem bucuria celor 50 de copii de a primi o hrană caldă și de a avea profesori care să îi ghideze în fiecare după amiază. Vedem bucuria unor copii care discută cu psihologii, care au diverse traume în familie. Sigur că ai fosrte multe rezultate și foarte multă bucurie și succes pe această linie a vieții, să se formeze și să fie niște cetățeni mai responsabili. Ca să nu mai vorbim despre faptul că circa 200 dintre ei se vor angaja. Adulții fac cursuri de calificare. Apoi sunt duși la o bursă a locurilor de muncă. Îi ducem și în zona asta de angajare.
Rep: Voi sunteți Asociația femeilor din mediul rural. Cum sunt femeile în mediul rural?
R.M: Femeile din mediul rural din România au acces la mult mai puține resurse și din punct de vedere material și din punct de vedere spiritual. Sunt mult mai limitate ca și capacitate. Nu își finalizează studiile. Doar muncesc în gospodărie. Cele mai multe dintre ele nu au venituri. Atunci, automant nu ai nici educație. Copiii merg și nu prea merg la școală. Situația este destul de tristă. De aceea ne-am și îndreptat în această direcție. Am considerat că dacă ajutăm femeile vom ajuta și generațiile de mâine și copiii lor.
Rep: Este un proiect pe fonduri europene?
R.M: Pe programul operațional capital uman.
Rep: Cât înseamnă din punct de vedere financiar acest proiect?
R.M: Pe trei ani, la nivelul celor patru parteneri sunt 4 milioane de euro. Suntem patru parteneri, noi, asociația femeilor, primăria comunei Mânăstirea, liceul din Mânăstirea și un alt partener pe formare.
Rep: Sunt mulți bani.
R.M: Sunt mulți bani care se duc în comună și care ajută foarte mult comuna.
Rep: Vorbim foarte mult de unde se duc banii europeni. Presupun că pe parteneri nu îi puteți controla, dar e ușor să vezi că banii se duc acolo unde au fost ei gândiți să se ducă?
R.M: Pe perioada programatică actulală 2014 – 2020 proiectele au fost gândite mult mai bine. Îți voi da un exemplu. Și acest proiect este un proiect integrat. Pleci de la analize medicale. Te duci și îi faci cursuri de formare, îl duci la bursă, îl consiliezi cu psiholog, îl duci și îl angajezi. Este un proiect integrat în care iei și copilul, iei și mama, iei și tatăl. Le vom renova și locuințele. E un proiect integrat, nu ca acum cinci, șape ani când pe POSRDU se făceau doar cursuri de formare. În România duduiam de cursuri de formare. Se obținea o diplomă și cam atât, fără o prea mare finalitate nici în câmpul angajării și nici în transofrmare, în aducerea de valoare adăugată în viața și în educația omului respectiv.
Rep: Fiecare bănuț din suma pe care o aveți este foarte clar unde se duce.
R.M: Este foarte bine justificată. Salariile au scăzut mult de data asta. Îți permiți să ai foarte puțini oameni. Noi avem o echipă foarte mică. Cu toate acestea, documentația încă este foarte stufoasă.
Rep: Au scăzut salariile?
R.M: Au scăzut foarte mult salariile pe proiecte. Mai mult decât atât, îți dau cheltuieli indirecte doar 15%, ceea ce e destul de puțin. Ai foarte multe costuri, de la imprimante și hârtie până la contabilitate și responsabili finaciari și cu toate trebuie să te duci în acești 15%. Nu mai ai consultanță juridică pentru a putea apela la un avocat. Nu mai ai consultanță pe achiziții. Toate trebuie încorporate aici și asta este o sumă destul de mică. Toți partenerii trebuie să ne gestionam la aproximativ 600.000 de euro. E destul de puțin la nivel de proiect, pe trei ani, dacă te uiți la complexitatea proiectului.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
