Cât de multe fonduri europene a atras România şi în ce domenii le-a utilizat? În ce măsură România va folosi banii europeni pentru infrastructura mare? Discutăm cu Gheorghe Boeru, președinte Romair Consulting.
Gheorghe Boeru: În cadrul programului infrastructură mare, în cadrul acestui exercițiu al Uniunii Europene, 2014-2020, nu sunt nici măcar zece aplicații de infrastructură mare trimise la Comisia Europeană, ceea ce nu este bine, acest lucru înseamnă că nu sunt cereri de finanțare mai mult de 10%-15% și mai avem un singur an.
RFI: Cine e de vină? Ministerul, administrația?
Gheorghe Boeru: Probabil, așa s-a dorit. Politica guvernului, nefiind foarte aproape de a construi proiecte finanțate de UE. De unde a început problema? De când au fost construite caietele de sarcini pentru viitorii consultanți și în care autoritatea de management, adică Ministerul Fondurilor Europene, a dat un model și a zis: Așa le scoateți la licitație. Astăzi, proiectele pe infrastructură mare sunt plătite și susținute de consultanți, cinci-șase firme din România. Noi le plătim, până când obținem aprobarea, poate trec un an sau poate doi ani. Acum, au trecut trei-patru ani și suntem în 2019, nu avem proiecte finanțate, aprobate de UE, mai avem 2020 și se termină inclusiv execuția.
RFI: Vom avea o prelungire?
Gheorghe Boeru: Va trebui ca aceste proiecte să fie fazate, automat au fost fazate și cele pe POS. Cele pe POS au fost fazate, aproximativ trei miliarde de euro, din acestea, un miliard de euro este deja pierdut, că nu se vor executa niciodată, deci sunt bani pe care România îi pierde, iar din celelalte două miliarde de euro vom vedea la sfârșitul anului viitor câte se vor finaliza. La fel este și acum.
RFI: Ce înseamnă POS? Programul Operațional Sectorial?
Gheorghe Boeru: Da, o parte importantă din toți banii UE, 20 de miliarde de euro, din 38 de miliarde de euro, inclusiv cu subvenții, cam 20 de miliarde de euro sunt în aceste proiecte. Noi avem un proiect aprobat de UE de un miliard de euro, pentru reabilitarea plajelor de pe litoralul românesc. Este aprobat, au fost scoase la licitație primele cinci tronsoane, au fost atribuite primele trei, deci, din această toamnă, constructorii încep execuția, timp de șapte ani. Acesta este deja un proiect fazat, adică nu se include la 2020 se include la 2024. Rolul nostru (al Romair) a fost să construim studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, să mergem să fie aprobat de UE. Guvernul României a trebuit să semneze contractul de finanțare, a fost semnat și acum asigurăm asistența tehnică pe timpul execuției până la finalizarea proiectului. Așa cum este acest proiect ar fi trebuit să fie și alte proiecte: de autostrăzi, căi ferate, porturi. Un miliard de euro, bani europeni, puteau fi folosiți pentru Portul Constanța. Nu a fost accesat niciun ban și nu cred că va fi accesat, pentru că, dintr-o discuție pe care am avut-o cu Autoritatea Portului Constanța despre un viitor proiect, spuneau că Guvernul are o altă strategie, să vină cineva cu bani. Dar, aici nu se poate vorbi de parteneriat public-privat.
În 22 de ani, am învățat că noi trebuie să știm, în primul rând, ce vrem de la România și când te duci la UE trebuie să știi exact ce vrei să faci. Iar proiectele trebuie să fie muncite.
Avem (Romair) un alt proiect la Turda. Ne-am chinuit un an de zile la comisie ca, după un an, să ni-l aprobe, proiectul este pentru alimentare cu apă și canalizare. Avem un proiect de 300 de milioane de euro pentru alimentare cu apă și canalizare în județul Călărași. Este în evaluare acum. Se va demara și va fi finalizat anul acesta.
Pentru unele autorități locale, din zone sărace, este imposibil să cofinanțeze proiectele de dezvoltare, iar UE poate accepta reducere cofinanțării sub 10%.
RFI: Există diferențe de absorbţie între zonele și orașele din România. Cum vă explicați?
Gheorghe Boeru: Nu se poate să avem azi, în România, orașe ca Oradea, Arad, Timișoara care să atragă tot ce se putea pe fonduri europene, în timp ce altele, precum Constanța sau Bucureștiul să nu ia niciun ban. De ce? Trebuie să existe o explicație. Nu se poate ca în Capitala României să nu avem niciun proiect finanțat de UE. Bucureștiul putea avea proiecte de un miliard de euro. N-ai cum să dezvolți municipalitatea numai cu taxele locale. Din această cauză decalajul dintre orașele finanțate cu bani europeni și restul va crește.
RFI: Avem totuși vreo speranță să construim autostrăzi?
Gheorghe Boeru: Nu ai cum să scoți la licitație autostrada Pitești-Sibiu, dacă nu ai bani de autostradă. Se vor face studii de fezabilitate, nu se vor finaliza, le va băga cineva în sertar și gata. Singura noastră șansă sunt fondurile europene. Se creează un efect de antrenare în economie.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
