Ce să caute o delegație de români la Oslo în ianuarie, în plină iarnă, când zăpada e cel puțin până la glezne, iar aeroportul e adesea închis din cauza viscolului? Învățăm de la norvegieni despre energia sănătoasă.
În căutare de soluții deștepte pe timp de criză energetică, participanții în proiectul T.R.A.N.S Energy, finanțat din fonduri norvegiene și condus de Freedom House România, precum și membrii unui proiect similar din Alba-Iulia, au vrut să vadă cum se descurcă instituțiile din nordul înghețat al Europei cu livrarea de energie termică și electricitate în condiții climatice aspre.
„Proiectul nostru nu este doar despre energie, ci despre cum să trăim într-un mediu mai prietenos. Înțelegem de la norvegieni ce soluții există și transmitem prin mass-media ce am aflat. Facem astfel și educație”, a subliniat Cristina Guseth, directoarea Freedom House, lider de proiect.
Frigul i-a învățat
Sergei Faschevsky este consultant la Norsk Energi, organizație independentă fondată în 1916 pentru a oferi soluții în domeniul energiei. Cu 85 de angajați, majoritatea ingineri, și având 460 de proiecte pentru 220 de beneficiari, Norsk Energi este locul ideal pentru a întâlni specialiști dispuși să comunice ce știu partenerilor din România.
Sergei este, de altfel, un prieten al românilor, fiindcă a călătorit adesea la București, Ciugud sau Alba Iulia în proiecte despre energia verde. Ca gazdă la Oslo, ne-a făcut cunoștință cu experți norvegieni și cu liderii ENOVA, agenția guvernamentală care administrează fondurile norvegiene pe tema schimbărilor climatice și a energiei.
Ce am aflat? În primul rând că, în condiții vitrege, oamenii și instituțiile trebuie să găsească soluții pentru a rezista, dar mai ales știu să drămuiască resursele.
Așa a ajuns Norvegia să fie un mare exportator de energie pentru Europa, fiindcă produce de zece ori mai mult decât necesarul domestic și oferă în prezent Uniunii Europene și Regatului Unit 20-25% din necesarul de gaz.
Norvegia exportă aproape 100% petrolul și gazul extras din Marea Nordului, utilizând aproape exclusiv energia electrică atât în industrie, transporturi etc., cât și pentru uz casnic. Practic, economia Norvegiei se bazează pe producerea și exportul de energie. Tărâmul fiordurilor este a treia țară exportatoare de gaz din lume după Rusia și Quatar și a noua țară exportatoare de petrol rafinat.
Cât de verde este energia norvegiană
Toți specialiștii cu care ne-am întâlnit, Hans Borchsenius, Trygve Mellvang Tomren-Berg, Idar Bergfjord, Benjamin Strandquist sau Frank Wiet s-au arătat preocupați de problema emisiilor de CO2 și de soluțiile sustenabile de producere a energiei curate.
Termenul „sustenabil” face parte din vocabularul obligatoriu al experților, de aceea norvegienii au planuri ambițioase pe termen lung: până în 2030 vor reduce cu 55% emisiile de carbon comparativ cu anul 1990, iar până în 2050 reducerea va atinge 90%.
Cum vor reuși? Iată ce își propun:
- Generalizarea transportului electric. Deja mașinile electrice sunt majoritare
- Eliminarea completă din gospodării a consumului de gaz/petrol și conectarea la sistemul districtual electric de încălzire (cu pompe electrice)
- Reducerea emisiilor în domeniul agricol
- Dezvoltarea tehnologiilor avansate de captură și depozitare a emisiilor de carbon
Și guvernul norvegian se preocupă de capturarea emisiilor de CO2 care se lichefiază și se depun în capsule pentru refolosire, cu costuri încă ridicate. Totodată, grăbește investițiile în energia verde, stimulează industriile ecologice și folosirea tuturor resurselor (hidrogen, vânt, soare).
Dar guvernul întâmpină în prezent o problemă spinoasă, cu consecințe sociale.
Inginerul Hans Borchsenius explică: „Norvegia produce prin hidrocentralele sale 134 TWh electricitate, la care se adaugă centralele deținute de districte, deci mult peste necesar. De aceea, timp de 100 de ani țara a avut electricitate foarte ieftină, de aprox. 0,012 euro/KWh.
După ce s-a conectat la sistemul european, prețul a crescut de 5-6 ori, ceea ce îi nemulțumește pe cetățeni. Există proteste, se cere ca Norvegia să își ia înapoi controlul prețului electricității”.
Consumul casnic, bazat în special pe pompe de căldură, nu depășește 34 TWh pe an, totuși Norvegia este atentă la conceptul de regenerare, la economia circulară, ceea ce înseamnă folosirea deșeurilor pentru încălzire.
Producția de căldură din incinerarea deșeurilor ca sursă principală de energie pentru încălzirea districtuală a locuințelor și a instituțiilor a fost în 2022 de 7,1 TWh, adică o cincime din necesar.
„În Norvegia 60% din deșeurile colectate se reciclează. România, o țară mare, ar putea obține ușor energie din deșeuri, sănătos ar fi ca minim 15% din energie să vină local din biomasă”, conchide Sergei Faschevsky. De asemenea, introducerea pe scară largă a mașinilor electrice ar reduce emisiile.
În Norvegia 1 din 5 pasageri călătorește cu o mașină electrică și are la dispoziție o infrastructură de 7700 stații de încărcare eficiente, unele chiar în fața blocurilor de locuințe. România avea la mijlocul anului trecut 1350 de stații, din care doar 42% rapide.
În Timișoara timpul de încărcare a bateriei unei mașini electrice este de 44 minute, la Szeged de 14 minute, la Oslo de mai puțin de 10 minute, ne-a informat Benjamin Standquist.
România vine cătinel din urmă
Proiectul care asociază Norsk Energi, asociațiile De-a Arhitectura și Cult Research având ca lider Freedom House România face cunoscute publicului larg nu doar modelele norvegiene, ci și realizările românești în domeniul energiilor verzi.
Anul trecut în septembrie, dezbaterile de la București organizate sub genericul Eco-Camp Bucharest în colaborare cu Primăria Sectorului 6 au avut în vedere câteva proiecte reușite de folosire a energiei alternative în clădirile administrației și în școli.
Vizita la Școala Gimnazială „Sf.Andrei” a fost convingătoare, fiindcă panourile fotovoltaice și adaptarea sistemului de încălzire cu ajutorul tehnologiei au schimbat în bine costurile și confortul elevilor.
Au venit și reprezentanți ai altor opt primării să se informeze și să vadă cum a reușit administrația Sectorului 6. Participarea jurnaliștilor a avut ca scop popularizarea subiectului, altminteri evitat de presă fiind considerat prea tehnic.
Așa au învățat jurnaliștii ce înseamnă o clădire nZEB, adică o clădire cu consum de energie aproape zero, au putut face un drive-test cu o mașină electrică și au aflat ce cred românii despre eficiența energetică: becuri led, economie de enegie și case izolate termic.
În ultimii ani, panourile fotovoltaice au devenit populare prin programul Casa Verde al Ministerului Mediului. Suntem încă departe de diversitatea soluțiilor norvegiene.
Educația în domeniu face și ea pași mici în programe ca My school can be cool susținute de ONG-uri ca De-a Arhitectura.
Citește și: Prosumatorii produc mai multă energie decât centrala de la Cernavodă
Cu un zâmbet despre Ciugud
Ciugud este o comună situată la 9 Km de Alba Iulia, un loc „inima Transilvaniei” cum este prezentat pe Internet. De fiecare dată când a fost amintit Ciugud în întâlnirile de la Oslo, s-a vorbit despre acesta ca despre un laborator experimental, model pentru consecințele benefice ale noilor tehnologii energetice în mediul rural.
Eco-Camp Ciugud a fost gazda unei vizite la sfârșitul lunii septembrie 2023 la care au fost invitați 15 primari de comune, prefectul județului Alba, președintele și vicepreședintele Consiliului Județean Alba.
O școală modernizată și o grădiniță-minune, soluțiile administrative pentru dezvoltare industrială și posibilitățile noi de electromobilitate, soluțiile de colectare a deșeurilor, fac ca Ciugud să fi devenit „smart village”, iar aceasta să reprezinte o normalitate.
„Normalitatea acesta a fost posibilă pe fonduri europene. În anul 2000 Ciugudul avea venituri de 15.000 euro care nu îi acopereau nici cheltuielile administrative, iar datoriile se ridicau la 100.000 euro pe an. Acum, numai din zona industrială obținem între 1,5-2 milioane de euro.
Aveam posibilitatea să devenim o localitate-dormitor, cum este Florești lângă Cluj, sau să ne dezvoltăm singuri, să atragem companii, să generăm locuri de muncă. Noi am ales cea de-a doua cale”, ne-a spus Dan Lungu, purtător de cuvânt al primăriei, practic omul proiectelor.
Ciugud a atras aproape 45 milioane euro, ceea ce e mult pentru o comunitate de 3500 de locuitori. Așa s-a născut zona industrială care asigură o viață mai bună ciugudenilor. Copiii lor nu mai pleacă la Alba la școală fiindcă școala lor e reabilitată și se va construi una nouă în perfect acord cu natura. Mai trebuie lucrat la viața comunității, la cultură, la mediul de socializare.
Vine din urmă comuna Râciu, județul Mureș, al cărui primar, Ciprian Belean, are propriile planuri de dezvoltare pe calea energiei verzi și a atragerii de fonduri europene. Deja cu 1,3 milioane de euro reabilitatea școlilor este în curs, iar școala profesională înființată în comună este un câștig.
Proiectele dezvoltate de municipalitatea Alba Iulia în zona energiei regenerabile și plannig urban, împreună cu Norsk Energi, Agenția pentru Energie Locală (ALEA), precum și cu o echipă de cercetare din Universitatea Tehnică din Cluj dau rezultate.
Planul integrat pentru introducerea energiei verzi în Alba Iulia, care consuma în 2021 50% gaz, 23% energie electrică și 15% motorină, ambiționează să reducă drastic consumul de gaz, și o dată cu aceasta, emisiile de CO2. Proiectele se bazează pe studii, pe training și, evident, pe fonduri europene.
„Nu este un accident că două grupuri din proiecte partenere ale Norsk Energi sunt împreună la Oslo. Există un interes comun pentru subiectul energiei alternative, pentru tehnologiile actuale, iar schimbul de experiență e întotdeauna bun”, a subliniat Sergei Faschevsky, gazda noastră.
O componentă importantă a proiectelor este comunicarea media, cum a accentuat Rannveig Solumsmoen, șefa departamentului pentru România și Bulgaria a agenției guvernamentale Innovation Norway.
Proiectul T.R.A.N.S Energy, sau pe larg, Transfer Raising Awarness Now Sustainable, a generat în 2023 un umăr de 30 de articole de presă din care 20 publicate pe rețeaua PressHub, obținând peste 300.000 de vizualizări.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”
[…] Citește și: Învățăm de la norvegieni despre energia sănătoasă […]