Numeroși magistrați români primesc din bani de la buget diurne ce pot depăși suma de 30.000 de euro pe an. Ele nu sunt plătite ocazional, în funcție de deplasările în interes de serviciu pe care magistrații le fac în afara localității în care lucrează, ci în toate zilele în care aceștia merg la birou, arată o investigație Rise Project.
Potrivit publicației, diurna care ajunge la nivelul amețitor de 30.000 de euro pe an e calculată ca 2% din indemnizația brută a celui care o încasează.
Practic, beneficiarul ei primește un plus salarial de 2% pentru fiecare zi în care își face apariția la serviciu. Cum într-o lună calendaristică sunt aproximativ 22 de zile lucrătoare, în final, această bonificație neîntreruptă va conduce la amplificarea venitului său cu până la 44%.
Potrivit Rise Project, trambulina acesta financiară este atât de spectaculoasă încât a ocupa, astăzi, o poziție eligibilă pentru o astfel de diurnă echivalează cu instalarea într-una dintre cele mai profitabile cariere din sistemul judiciar. Fără să își complice neapărat munca, ba, chiar, în anumite cazuri, simplificând-o în mod simțitor, un magistrat ajunge, matematic, să fie retribuit cu contravaloarea a 17 salarii, în loc de 12, în cursul unui an.
Citește și: Pieleanu revine cu o nouă firmă și un sondaj de opinie diversionist
“Cheltuirea lor nu e verificată de nimeni și nu trebuie justificată nimănui. Pur și simplu, sunt niște sume forfetare enorme, oferite cu titlu de bani de buzunar. Deocamdată, din aceste diurne se înfruptă o minoritate a breslei: judecătorii și procurorii care figurează ca fiind „detașați” în alte localități decât cele în care își au adresa de domiciliu;
membrii Consiliului Superior al Magistraturii și inspectorii Inspecției Judiciare care nu au buletin de București.
În ultimul timp, însă, la această masă s-au mai invitat și alți magistrați. Iar unii dintre ei au primit permisiunea să se așeze. Altora această permisiune ar putea să li se acorde curând.
Printre cei care au forțat sau încă forțează obținerea acestui privilegiu se numără președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, procurorul general al României, Alex Florența, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Denisa Stănișor, președinta Institutului Național al Magistraturii, Simona Marcu etc.
Lista pretendenților este în continuă actualizare. Pe ea și-au trecut numele inclusiv câțiva dintre numeroșii pensionari juvenili ai magistraturii române. Aceștia solicită respectivul privilegiu în mod retroactiv, pentru anii în care încă mai mergeau la serviciu”, scriu jurnaliștii de la Rise Project.
Citește investigația integrală în Riseproject.ro
Citește și: Nelu Tătaru rămâne sub control judiciar în dosarul de luare de mită
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
