De opt ani, Iașiul derulează un amplu program de modernizare a liniilor de tramvai, pe bani europeni, un program pentru care ar fi invidioasă orice municipalitate de la noi. Cu una dintre cele mai lungi rețele din România – aproape 80 de kilometri –, orașul își modernizează în decurs de 15 ani cea mai mare parte a infrastructurii de cale de rulare cu fonduri europene, fiecare tronson reabilitat având o garanție în utilizare de 30 de ani. Confortul călătorilor este însă deficitar și la această oră: tramvaiele sunt vechi, chiar dacă unele au fost modernizate, vârsta medie ponderată a parcului de tramvaie fiind de 49 de ani. Starea precară a tramvaielor produce zgomote puternice în interiorul vehiculelor, indiferent dacă tronsonul pe care circulă a fost sau nu modernizat. Pe timp de vară, călătorii fac saună: niciun astfel de vehicul nu are aer condiționat.
Ultimele tramvaie noi au fost achiziționate în 1977 din Cehoslovacia, dar aceste vehicule – „Tatra” –, au fost scoase între timp din circulație. În ultimii 20 de ani, la Iași au ajuns doar tramvaie second-hand, 150 la număr, în special din țări precum Germania sau Elveția. Totuși, se întrevede posibilitatea de a cumpăra vehicule noi, tot cu fonduri europene. Ba chiar și extinderea liniilor, până la Tomești în est și ERA în vest, s-ar putea face tot cu banii UE.
Ieșenii nu pot traduce încă în confort cei opt ani de investiții majore în infrastructura de tramvaie din oraș. Se așteaptă însă ca, până în 2023, la Iași să ajungă 28 de tramvaie, noile vehicule urmând să înlocuiască circa o treime din mijloacele de transport electrice care circulă zilnic pe cele opt trasee ale municipiului. Pentru o parte dintre acestea a fost deja întocmită documentația de licitație, iar procedura va fi lansată, în luna octombrie, sub clauză suspensivă.
În primul semestru al anului viitor, este de așteptat ca Primăria să semneze primele contracte de finanțare pe Axa 1 din Programul Operațional Regional 2014-2020, acolo unde are rezervată o sumă de peste 58 milioane euro, iar în acești bani intră o parte dintre tramvaiele noi, 12 la număr. Celelalte sunt prevăzute într-un program național al Ministerului Dezvoltării, finanțat tot de UE.
Factorii decizionali din administrație invocă două motive pentru faptul că nu au fost achiziționate până acum tramvaie noi: lipsa resurselor financiare și starea infrastructurii. Acum, ambele lucruri sunt îndeplinite: liniile de tramvai au fost modernizate, iar UE oferă bani pentru vehicule noi.
„Sunt convins că, dacă nu ar fi existat fonduri europene, nu numai Iașiul, România! ar fi fost într-un nivel de subdezvoltare enorm”
Mihai Chirica, primarul Iașiului
Cu ajutorul fondurilor europene, Iașiul va ajunge, în trei-patru ani, la 100% cale de rulare tramvai modernizată.
Un kilometru de cale de rulare a costat, în medie, 1 milion de euro
După 1990, modernizarea infrastructurii liniei de tramvai a cunoscut trei etape. În primii 17 ani, ținând cont de limitele bugetului Iașiului, s-a reușit modernizarea a circa 18 km de cale de rulare simplă din resurse locale. După 2007, a fost semnat un contract prin care a fost accesat un credit de 15 milioane euro pentru modernizarea a încă 19 km (finalizați în 2012), iar din 2010 au început să fie semnate contracte de finanțare europeană. Pe bani europeni, în final, vor fi modernizați 45,2 km de cale de rulare (inclusiv infrastructura din două depouri existente).
Dacă adunăm cele trei cifre, rezultă un număr de kilometri mai mare decât cel al rețelei existente, 78,8 km, dar acest lucru se explică prin faptul că un tronson ce a fost reabilitat la începutul anilor 1990 a fost prins și pentru finanțare europeană. În programarea 2007-2013, municipiul Iași a accesat fonduri pentru infrastructura de tramvai în cadrul a patru proiecte europene. Unul a fost dedicat exclusiv liniilor de tramvai, în timp ce celelalte au avut o amploare ceva mai mare prin construirea / reabilitarea unor pasaje rutiere și modernizarea infrastructurii rutiere. Toate cele patru proiecte au fost implementate prin intermediul axei 1 a POR 2007-2013, unde polul de creștere Iași a avut asigurată o finanțare totală de 114 milioane euro.
Cele patru proiecte au fost „Dezvoltare rețea rutieră în zona culturală, istorică și turistică” (a inclus 3,6 km cale rulare), „Dezvoltarea axei de transport Est-Vest” (1,02 km cale rulare), „Dezvoltare și reabilitare arteră funcțională Sud” (7,8 km cale rulare) și „Modernizarea rețelei de linii de tramvai în polul de creștere” (9,6 km cale rulare). În total, peste 22 km de linii de tramvai modernizate în perioada 2010-2015. Astfel, beneficiind de fonduri europene, Primăria a reabilitat un număr mai mare de kilometri în mai puțin de cinci ani față de numărul de kilometri refăcuți în 17 ani (1990-2007). La aceste patru proiecte se adaugă alte trei care vor intra la finanțare în programarea actuală (2014-2020), pentru alți 14 km. Nu în ultimul rând, după 2020, Primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru modernizarea a 9 km din depouri, proiectele fiind deja pregătite – inițial, depourile trebuiau să intre în finanțarea actualului program).
În concluzie, pe bani europeni, Iașiul va avea modernizați 45,2 km de linii de tramvai, ceea ce înseamnă peste 57% din rețeaua existentă. Ziarul de Iași a calculat, pentru fiecare dintre cele patru proiecte derulate deja, banii decontați strict pentru calea de rulare și peroane. În total, au rezultat 91,4 milioane lei pentru modernizarea a 22,15 km linii de tramvai. Astfel, în euro, Primăria a cheltuit, în medie, circa 1 milion euro/1 km modernizat din fonduri UE.
Efecte: lunar, cu 60% mai puține întreruperi în circulație
Un efect important al programului european de investiții în liniile de tramvai a fost darea în folosință a circa 8 km de cale de rulare ce fac legătura între centrul orașului și cartierul CUG. Anterior, linia fusese desființată la sfârșitul anilor ’90. Reintroducerea acestui traseu (2015) este importantă întrucât tranzitează două dintre cele mai mari cartiere ieșene (Nicolina și CUG). Totodată, dacă tramvaiele noi vor apărea la Iași în doi-trei ani, atunci vehiculele vor avea o perioadă de funcționare mai mare având în vedere modernizarea infrastructurii. Unele efecte se văd inclusiv acum.
„După ce am refăcut infrastructura, timpii de întrerupere au scăzut lunar cu aproape 60%, întreruperile veneau pe fondul unor deraieri din cauza unor rupturi intervenite la linii, din cauza macazurilor proaste, din cauza terasamentului etc. Astfel, calitatea serviciului a crescut automat”, declară șeful Companiei de Transport Public (CTP) din Iași, Cristi Stoica.
Directorul CTP adaugă că, înainte de modernizarea liniilor, echipele operatorului de transport interveneau zilnic de patru-cinci ori la linii.
„Acum avem cinci intervenții pe întreaga rețea la câteva zile, iar cele mai multe sunt la liniile nemodernizate încă. Cheltuielile de întreținere s-au redus, dar trebuie să acordăm o atenție un pic mai mare la macazuri, care sunt acum automate și trebuie o întreținere mult mai meticuloasă decât la cele vechi, care erau mult mai simple.”
Despre zgomotul din tramvaie de pe unele trasee, Stoica spune că nu doar vechimea actualelor tramvaie este cauza, ci inclusiv hrubele din subteranul orașului, dacă vorbim despre zona centrală. În opinia acestuia, hrubele amplifică zgomotul chiar dacă liniile de tramvai sunt izolate. „După anii ’90, nu au fost posibilități financiare pentru achiziția de tramvaie noi și nici nu puteam să ne gândim să luăm până ce nu refăceam infrastructura”, a explicat Stoica, menționând că tehnologiile existente la tramvaiele noi elimină mult din zgomotul propagat.
În luna septembrie, Primăria Iași a depus două proiecte europene pentru reabilitarea a 9,06 km de linii de tramvai și achiziția a zece tramvaie noi. Alte două tramvaie noi vor fi cumpărate în cadrul unui al treilea proiect european ce va fi depus până la sfârșitul lunii octombrie. De asemenea, 16 vehicule noi vor ajunge la Iași printr-un program național al Ministerului Dezvoltării ce beneficiază de finanțare prin Axa 4 a POR 2014-2020.
Una dintre ultimele rețele cu ecartament metric din Europa
Rețeaua liniilor de tramvai din Iași este pe ecartament metric (1 metru distanță între șine, față de ecartamentul de 1,46 m care este utilizat la scară largă). În țară, doar la Arad și Sibiu mai există un astfel de ecartament, iar în Europa în special în Germania și Elveția. La începutul anilor 1990, la Iași s-a discutat despre trecerea la un ecartament de 1,46 m, dar costurile erau atunci estimate la aproape 500 milioane euro. Întrebat despre acest aspect, primarul Iașiului, Mihai Chirica, a declarat că nici în ziua de astăzi o astfel de investiție nu este justificată.
„E un moft de interpretare. Modificarea ecartamentului nici măcar nu are o justificare tehnică sau economică. Iașiul are cea mai veche linie de tramvai electric din România (construcția primei linii a început în 1898 și a fost inaugurată în martie 1900 – n.red.). Mai mult, există un experiment european, prin modificarea ecartamentului de la cel metric la cel normal, care s-a dovedit un insucces: o investiție imensă. Practic, ei ce au făcut? Au lăsat și ecartamentul metric și au mai pus o șină suplimentară să poată circula și alte tipuri de tramvaie. În cele din urmă, s-a dovedit un insucces total, nu a rezolvat nimic”, a spus primarul, referindu-se la orașul Stuttgart (Germania).
Edilul șef al Iașiului a subliniat că tramvaie pe ecartament metric sunt construite în continuare și nu vor fi probleme în achiziția de vehicule noi.
„Orașele din Europa ce au ecartament metric nu au avut nicio problemă cu transportul. În principiu, caroseria la tramvaie e aceeași, diferă boghiurile. Nu văd să fie o diferență semnificativă de preț în condițiile în care osia este mai scurtă un pic”, a spus, la rândul lui, directorul CTP, Cristi Stoica.
Inclusiv în România, la Arad, se fabrică tramvaie pentru ecartament metric.
Rețeaua va fi extinsă cu cel puțin 2 km
Municipalitatea are în plan extinderea actualei rețele cu peste 2 km: în partea de est a orașului, spre comuna Tomești (1 km), și în partea de vest, spre complexul comercial ERA Shopping (1 km). În primul caz, extinderea e oportună în condițiile în care, pe Șoseaua Iași – Tomești, sunt mai multe firme cu activitate în producție și urmează să se construiască noi fabrici. Unele estimări neoficiale arată că în zona de extindere ar urma să fie create circa 6.000 de locuri de muncă, principalul investitor din zonă fiind Grupul BMT.
Potrivit primarului Iașiului, extinderea spre Tomești este „la îndemână”.
„Cel de-al doilea proiect, foarte important pentru noi și la care se lucrează la tema de proiectare, este extinderea liniei de tramvai din capătul Dacia până la complexul ERA. Va fi cea mai comodă și facilă cale de circulație pentru cei care vor să acceseze perimetrul ERA din două motive: în primul rând, evităm drumul european, și doi, descongestionăm circulația de pe legătura cu Roman și Bacău și reușim să aducem un trafic de călători mult mai facil către complexul ERA”, a comentat primarul.
În prezent, la ERA se ajunge cu autobuze care circulă pe drumul european.
După București și Arad, Iașiul are cea mai lungă rețea de linii de tramvai din țară. Pe fonduri europene vor fi modernizate, în final, 12 dintre cele 28 de tronsoane de linii ce formează opt trasee, cu o lungime de 45,2 km din 78,8 km existenți. La sfârșitul implementării proiectelor prin POR 2014-2020, cea mai veche cale de rulare nemodernizată din Iași va fi cea din depoul Dacia, din partea de vest a orașului, ce are 4,4 km și care a fost dată în folosință în anul 1984. În schimb, restul de peste 74,4 km din rețea va avea cea mai veche cale de rulare modernizată în 1998, în lungul Copoului, reabilitarea fiind făcută atunci cu bani de la bugetul local. În rest, toate tronsoanele modernizate cu bani europeni vor avea o vechime din anul 2015 încoace. Potrivit directorului CTP Iași, garanția în utilizare a unei căi modernizate ajunge la 30 de ani. Prin urmare, perioada 2010-2023 este, fără îndoială, una dintre cele mai importante etape de modernizare din istoria tramvaiului la Iași, iar fondurile europene contribuie decisiv în realizarea investițiilor.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
