Investițiile din vestul țării. Ieșenii nu au termene de comparație atunci când văd că se tunde gazonul la Iași, nu află ce investiții se fac din bani publici în alte orașe și nu știu la ce să se raporteze
- Lista proiectelor din Transilvania arată o dinamică mult mai mare decât la Iași
- Săptămâna trecută, REPORTER dezvăluia că mai multe orașe din țară au accesat fonduri PNRR de zeci de milioane de euro pentru modernizarea termoficării cu turbine în cogenerare, în timp ce lașul nici măcar n-a depus proiect
- Continuăm cu alte investiții la zi din Cluj, Oradea, Brașov, Sibiu: ponderea proiectelor mari, strategice, este mult mai mare decât la Iași, iar sumele cheltuite sunt incomparabile
- Niciun șantier din Iași nu mai este deschis, toate lucrările sunt blocate, Mihai Chirica a produs o pierdere de 50 milioane de euro la cărbune și toate proiectele anunțate sunt simple machete de sertar
Iașul NU are: șosea de centură, tren metropolitan, stadion și sală polivalentă moderne, autogară, bazin olimpic de înot, campusuri școlare noi, piste de biciclete, nici parc industrial.
Reabilitarea esplanadei dintre Teatru și Mitropolie s-a blocat, Bahluiul e navigabil doar în randări și filme de prezentare. Muzeul de Istorie Naturală, deși finalizat, nu are exponate. Nu s-a gândit nimeni să facă licitația pentru mobilier și vitrine încă din timpului renovării.
Citește și : Proiecutul de lege privind unele măsuri financiar-fiscale adoptate de Guvernul Ciolacu
„E un blocaj financiar. Sunt întârzieri foarte mari”
Proiectele de infrastructură din cartiere avansează extrem de greu. „Primăria Iași nu are bani pentru a face plăți. E un blocaj financiar. Sunt întârzieri foarte mari”, a spus o sursă din interior care a menționat că nici măcar „mărunțișurile” nu mai sunt plătite, spre exemplu banii pentru proiectele câștigate de ONG-uri.
„Ni se trage de la zecile de milioane de euro plătite pentru cărbunele CET”, a spus un alt responsabil.
În paralel, în Transilvania, municipalitățile investesc zeci de milioane de euro în lucrări de anvergură. Oradea pare cea mai dinamică din punct de vedere al investițiilor publice, cu cel mai variat portofoliu. Cheia de boltă: cinci pasaje subterane în zona centrală pentru fluidizarea traficului.
Citește și: DOCUMENT Guvernul păstrează majoritatea măsurilor dure de impozitare anunțate inițial
La Cluj, prioritățile sunt acum infrastructura rutieră și înființarea ori refacerea de spații verzi, de parcuri și zone de promenadă. La Brașov, primarul în funcție pune accent pe investițiile în Educație (creșe, grădinițe, școli), dar și pe terenuri de sport în cartiere. Pentru oamenii străzii, la Brașov a fost inaugurat recent un centru care a costat 5 milioane de euro.
Iar Sibiul și-a făcut stadion nou cu peste 40 milioane de euro, bani de la bugetul local.
Continuarea, în ReporterIS!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
