Istoria holocaustului din Oradea, surprinsă în benzi desenate. Trei din zece orădeni au dispărut cu totul, în urmă cu 80 de ani, când evreii din orașul de pe Crișul Repede au fost deportați în masă în lagărele naziste.
Elevii a două licee din Oradea au marcat această filă de istorie printr-un proiect inedit: au contribuit cu idei pentru o expoziție de benzi desenate, ce poate fi văzută, începând de miercuri, pe gardul Sinagogii Neologe Sion.
Activitățile s-au derulat în cadrul proiectului „Imagini din trecut. Holocaustul din Bihor”, inițiat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Fundația Freedom House România și în colaborare cu elevi și profesori de la Liceul Teoretic Aurel Lazăr și Colegiul Național Onisifor Ghibu din Oradea.
Citește și: Ucraina recuperează teren la Harkov. Zeci de soldați rusi „se predau” VIDEO
Istoria holocaustului din Oradea, pornind de la Eva Heyman
„Este un proiect care aduce laolaltă cercetători de la Institutul Wiesel și elevi de liceu din 10 județe. Noi și elevii am creat scenariul de bandă desenată, iar el a ajuns la un desenator profesionist, Octav Ungureanu, care a transformat cuvintele în imagini. Practic, elevii de aici au scris scenariul. Unii dintre ei au și desenat”, a precizat Ana Bărbulescu (foto), cercetător la Institutul Wiesel.
Citește și: Percheziții într-un dosar privind ilegalități în comerțul cu material lemnos VIDEO
Oradea a fost aleasă tocmai pentru că are o istorie bogată, dar și clădiri emblematice edificate de evrei, ce mai pot fi admirate și astăzi. De aici, din zona parcului Rhedey, azi Parcul Nicolae Bălcescu, nu mai puțin de 27.000 de evrei au fost îmbarcați, în urmă cu opt decenii, spre lagărele de exterminare Auschwitz-Birkenau. Și tot de aici este și povestea Evei Heyman, adolescenta de 13 ani care și-a găsit sfâșitul în octombrie 1944 la Auschwitz, dar care a lăsat un jurnal memorabil despre trăirile și întâmplările acelor vremuri, aidoma mult mai cunoscutei Anne Frank.
De altfel, povestea benzilor desenate care stau afișate, începând de miercuri, pe gardul sinagogii Sion, a fost croită chiar în jurul Evei Heyman, punctând episoade concrete descrise în jurnal, inclusiv felul în care li se adresau evreilor forțele de ordine.
„Ni s-a părut important ca desenatorul să aibă acces la felul în care și-au imaginat elevii că arată un personaj, o casă, deportarea, cum arată jandarmul…”, a mai spus cercetătoarea.
Povestea Evei Heyman este cuprinsă în 6 panouri
„Cu ajutorul acestei povești, a Evei Heyman, putem bifa mai multe elemente importante: apropierea de vârstă dintre Eva și copiii cu care am lucrat, asemănarea de dorințe – dacă citești Jurnalul Evei și ai 14 ani, îți dai seama că ea își dorea exact ce îți dorești și tu -, faptul că putem încă identifica în oraș locurile în care s-au întâmplat evenimentele.
Povestea Evei Heyman este cuprinsă în 6 panouri, iar un panou spune și povestea romilor rămași sub autoritate românească în județul Bihor, care au fost deportați în Transnistria (n.r. – este vorba de 45 de romi, deportați în septembrie 1942)”, a mai precizat Ana Bărbulescu.
Istoria holocaustului din Oradea: Never forget, never again
La evenimentul de la Sinagoga Sion au participat peste 60 de persoane, elevi, profesori ai celor două școli, dar și invitați precum fostul judecător Cristi Danileț, implicat în proiecte educaționale pentru elevi.
Moderatoarea evenimentului a fost Cristina Guseth, directoarea Fundației Freedom House România, care s-a declarat impresionată de implicarea profesorilor și elevilor orădeni.
Articolul integral,în ebihoreanul.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
