Mi-a rămas amintire acasă, de la Șerban Papacostea, un volum cu dedicație al lui Dennis Deletant, apărut în 2006 la Palgrave MacMillan, „Hitler’s Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime. Romania, 1940-1944”, adnotat cu creionul cu destule semne de întrebare, de exclamare.
Aprigul istoric a marcat chiar și unele versiuni de termeni pe care nu îi prea agrea în textul celui pe care îl numea, printre cei mai intimi, „englezul meu”. Dennis Deletant poate nu a aflat niciodată câtă speranță și certitudine a adus și a păstrat în viața, în spiritul și în munca unuia dintre cei mai importanți români ai ultimelor decenii ale secolului trecut și primilor ani ai acestuia: Șerban Papacostea.
Tot cuibărit în fotoliul roșu din camera cu cărți știu de câte ori Șerban Papacostea l-a sfătuit, uneori cu binișorul, alteori insistând pe tușe sentimentale (sângele aromân, Dennis Deletant fiind căsătorit de jumătate de veac cu Andreea Caracostea), unde nu umbla decât arareori și doar în lipsă de alte soluții, să facă demersurile pentru obținerea cetățeniei române.
„I se cuvine pentru că este român de când a venit aici”, spunea mereu Papacostea și mai aducea câte un argument, cele mai multe din grețoasa și neagra eră totalitară comunistă sau din perioada spulberării iluziilor, din timpul mandatelor lui Ion Iliescu.
Astăzi, Dennis Deletant, unul dintre cei mai respectați istorici ai României a devenit cetățean român cu acte în regulă. La 57 de ani de când a venit pentru prima dată în această țară și după ce a adus servicii științifice, de imagine și de colaborare internațională cu valori pe care chiar și adversarii le prețuiesc.
Continuarea în INFO SUD EST
