KGB-ul la putere. Sistemul Putin este titlul unui volum pe care jurnalistul şi istoricul Thierry Wolton – autor şi al monumentalei trilogii O istorie mondială a comunismului – l-a scris în urmă cu aproape 14 ani.
Despre „militarocraţia” impusă de Putin în Rusia şi puterea extrem de mare pe care le-a conferit-o aşa-numiţilor siloviki, „un amestec de kaghebişti, cadre din GRU, din mediul militar-industrial și foști comuniști, toți în strânsă legătură cu mafia”. Despre pârghiile care l-au menţinut la putere. Despre relaţia lui cu urmaşul KGB, FSB, şi rolul pe care l-ar putea juca acest serviciu în debarcarea sa.
Domnule Wolton, vă propun să începem acest interviu întorcându-ne privirea în urmă cu aproape 30 de ani, când Vladimir Putin intră în politică, la Sankt Petersburg, alături de Anatoli Sobceak. „Dacă dorim să înţelegem politica pe care avea să o urmeze apoi preşedintele Putin, trebuie să privim cu atenţie anii săi petersburghezi”, menţionaţi în volumul KGB-ul la putere. Sistemul Putin. Ce anume din această perioadă şi în ce fel a influenţat cariera sa politică viitoare?
În momentul prăbuşirii URSS, Putin era un ofițer începător la KGB. Inteligența lui, pentru că nu-i lipsește, s-a manifestat prin faptul că a reușit reconversia. Ascensiunea lui începe alături de Anatoli Sobceak, pe atunci primar al Sankt Petersburgului, un om de afaceri „liberal”.
Putin era interesat în principal de traficul portuar, ceea ce i-a permis să se îmbogățească rapid. Din acel moment, a creat legături cu mafia rusă deja prezentă în economia în expansiune necontrolată din perioada sovietică, și și-a construit o rețea de prieteni loiali care împart profiturile deturnării lor.
Putin, omul de astăzi, s-a format în acele vremuri, puterea sa bazându-se atât pe legăturile sale cu mafia locală, cât și pe un grup de prieteni care îi sunt datori.
