Judecătoarea Natalia Gherman în cursa pentru CSM: „Susțin modificarea legislației privind răspunderea disciplinară”

Natalia Monica Gherman de la Judecătoria Oradea participă la alegerile pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). În proiectul de candidat, Gherman punctează problemele nerezolvate de actualul Consiliu, printre care modificarea legislației privind răspunderea disciplinară.

Judecătoarea propune consultarea efectivă a corpului magistraților, atât direct cât şi prin asociațiile profesionale, în procesul „de elaborare a strategiilor publice în justiție și în materia propunerii sau a avizării unor acte normative de interes pentru sistemul judiciar, prin alocarea unui timp suficient pentru ca fiecare magistrat interesat să-şi poată exprima punctul de vedere”.

Gherman militează pentru modificarea legislaţiei privind răspunderea disciplinară, în sensul asigurării previzibilităţii faptelor considerate abateri, „prin stabilirea unui nivel clar de previzibilitate a textului de lege incriminator, astfel încât aplicarea lor să nu fie arbitrară, forma actuală pare de natură a afecta independenţa şi stabilitatea în funcţie a magistraţilor (spre exemplu, în ceea ce priveşte libertatea de exprimare)”, se arată în proiectul de candidat.

În același context, Natalia Gherman dorește o serie de „acțiuni eficiente de apărare a reputației profesionale a magistraților (…) ) şi introducerea unui sistem de sancţionare a petiţionarilor care formulează sesizări vexatorii la adresa judecătorilor”.

Concurs meritocratic pentru inspectorii IJ

Un capitol important în proiectul de candidatură îl reprezintă susținerea independenței Inspecției Judiciare. În acest sens, judecătoarea susține forme de recrutare transparentă a inspectorilor pe baza promovării unui concurs meritocratic, repartizarea computerizată a lucrărilor, precum și un „un audit extern de activitate, înlăturarea oricăror imixtiuni în activitatea inspectorilor, precum și reglementarea strictă a formelor de comunicare publică, pentru asigurarea discreției cercetărilor disciplinare”, se mai arată în document.

Gherman mai este de părere că ar trebui reduse schemele de personal ale CSM și ministerului Justiției prin „reconsiderarea statutului unor categorii profesionale, precum a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, întrucât nu există vreo justificare constituțională pentru existența personalului asimilat magistraților, statutul acestora din urmă impunându-se a fi unic și specific numai celor ce sunt judecători sau procurori. Indiferent de motivele avute în vedere de legiuitor la adoptarea legilor justiției, în prezent, o asemenea reglementare este în dezavantajul sistemului judiciar, în ansamblu, cei care doresc a beneficia de statutul și de drepturile magistraților trebuie să aibă și responsabilitățile acestora în societate”.

Problema detașărilor

În plus, judecătorea nu este de acord cu detașările magistraților în alte instituții ale statului. „Sunt inadmisibile numeroasele detașări ale unor judecători în alte autorități inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii. Există judecători detașați care au dobândit mai multă vechime în autoritatea în care au fost detașați decât în instanța judecătorească sau parchet. Cu atât mai mult este necesară încetarea detașărilor judecătorilor și a procurorilor în autorități din afara sistemului judiciar, spre exemplu Ministerul Mediului sau Instituția Prefectului”, mai arată Gherman.

Ea propune și regândirea procedurii revocării membrilor CSM, astfel încât această să fie reală şi eficientă. „Membrul C.S.M. trebuie să își prezinte demisia, renunțând la exercitarea mandatului în cazul pierderii susținerii sau a încrederii colegilor judecători”, mai arată Natalia Gherman în proiectul de candidatură.