Ramona Grațiela Milu este judecătoare la Curtea de Apel Brașov și s-a înscris în cursa pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Principlalele obiective propuse în proiectul de candidatură vizează apărarea independenței judecătorului, calitatea vieții în instanță, responsabilitate, eficiență și transparență în activitatea Consiliului.
Judecătoarea Milu arată clar faptul că legile justiției aflate în dezbatere publică trebuie puse în aplicare printr-o consultare reală și efectivă. Despre Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care a fost desființată judecătoarea consideră că „nu este necesară o structură separată de investigare a magistraţilor, iar presupusele derapaje ale DNA pot fi remediate de instanţe”, se arată în proiect.
Milu mai apreciză că Inspecția Judiciară trebuie reformată „prin diminuarea rolului șefului instituției în sensul trecerii atribuțiilor de adoptare a regulamentelor și de numire a inspectorilor în competența Consiliului prin secțiile sale. E nevoie de o transparentizare a activității Inspecției Judiciare, prin publicarea soluțiilor de clasare și de respingere a sesizărilor disciplinare, în vederea asigurării unei practici unitare și a responsabilizării inspectorilor judiciari.
Este nevoie ca Inspecția Judiciară să ofere garanții sporite de independență, imparțialitate și profesionalism, în acord cu deciziile recente ale CJUE, CEDO şi CCR, dar și cu luarea în considerare a recomandărilor din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, Mecanismul Statului de Drept, fapt asumat și prin programul de guvernare actual dar și prin Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025”, se mai arată în proiect.
Apel la transparentizare
Judecătoarea mai crede că practica actualului Consiliu de nepublicare a hotărârilor în materie disciplinară ar trebui revizuită și militează pentru transparentizarea instituției. „Chiar dacă soluțiile secțiilor în materie disciplinară nu sunt definitive, publicarea motivării soluției echivalează cu un semnal de asumare a responsabilității din partea membrilor Consiliului.
Finalitatea publicării motivării soluțiilor este acea de a asigura transparența și uniformitatea practicii secțiilor disciplinare, previzibilitatea soluțiilor, pentru a regla în mod preventiv comportamentul magistraților și a satisface interesul public demonstrând că sistemul judiciar este responsabil și capabil de autoreglare.
Motivarea soluțiilor în materie disciplinară odată cu pronunțarea în cazul admiterii acțiunii disciplinare şi al aplicării de sancţiuni, după modelul hotărârilor pronunțate în materie penală, este o cerință tot mai pregnant auzită în rândurile colegilor”, se mai precizează în proiectul de candidatură.
Un alt obiectiv atins este acela al pensiilor mai mari decât salariile în plată din sistemul judiciar. „Împrejurarea că pensiile sunt semnificativ mai mari decât ultimul salariu în plată nu poate fi imputată Consiliului față de prerogativele sale prevăzute de lege, însă această anomalie este pusă pe seama magistraților. Consider că acest aspect ar trebui clarificat public pentru că este de natură să afecteze încrederea în justiție dar și să ofere argumente susținătorilor politici ai eliminării ”pensiilor speciale”, se mai arată în document.
Libertate de exprimare cu dublă măsură
Judecătoarea Milu mai remarcă faptul că „libertatea de exprimare a judecătorilor constituie, cel puțin la nivel de aparență, obiectul unui tratament diferențiat din partea actualului Consiliu, anumite luări de poziție publice ale unor colegi cu privire la aspecte ce țin de legile justiției fiind aspru sancționate în timp ce altor manifestări publice nu li s-a aplicat același tratament”, lucru care ar trebui să înceteze.
Magistratul mai arată că e de pus în discuție dacă practica adoptată recent de Secția de judecători privind suspendarea promovării până la soluționarea unor acțiuni disciplinare nu ar trebui revizuită, dar și modalitatea de promovare în funcții de conducere care ar trebui reevaluată. Delegările repetate sunt privite ca o vulnerabilitate în condițiile în care în cazul unor delegări durata acestora depășește durata unor mandate, „ceea ce este cu totul anormal, mai ales în lipsa unor proceduri transparente privind delegarea”.
Despre voturile anulate din CSM
Un alt capitol atins de judecătoarea Milu este cel al „votului nul” sau a lipsei de cvorum în CSM, tehnici percepute ca fiind propria celor care fug de responsabilitate. „Votu nul” sau lipsa de cvorum nu ar trebui să se perpetueze în noul Consiliu. Percepția în rândul colegilor este extrem de negativă, această practică fiind înțeleasă ca lipsă de asumare a răspunderii sau ca o neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu”, se mai arată în proiectul de candidatură.
Ramona Grațiela Milu este de aproape 20 de ani judecător, de 9 ani este judecător în cadrul Curții de Apel Brașov din care 6 ani a fost președinte al Secției contencios administrativ și fiscal. Milu este membru ales al colegiului de conducere al CA Brașov.
