vineri, 30 iulie 2021
AcasăJustițieJudecătoarea Sorina Marinaș: „Camera preliminară nu-și mai are rostul”

Judecătoarea Sorina Marinaș: „Camera preliminară nu-și mai are rostul”

Judecătoarea Sorina Iolanda Marinaș de la Curtea de Apel Craiova este de părere că procedura de Cameră preliminară din cadrul proceselor penale trebuie eliminată deoarece a devenit un instrument de tergiversare a proceselor după ce legea a fost modificată de mai multe ori de Curtea Constituțională.

Judecătoarea susține într-un interviu pentru presshub că, procedura de Cameră preliminară care ar trebui să scurteze durata unui proces, în realitate aceasta prelungește nejustificat procesele. „Avem proceduri de citare cu străinătatea care durează extraordinar de mult. Oricât am încerca, nu facem procedurile sub o lună, două. Deși la momentul în care a fost adoptată a fost o idee bună,(….) având în vedere cele…nici nu mai știu câte decizii ale Curții Constituționale, la un moment dat Camera preliminară așa cum era în cod nu mai exista, un articol în vigoare, altul neconstituțional, un articol îl puteai aplica, altul nu, astfel încât durata procedurii pe cameră este foarte, foarte lungă. Nu-și mai are rostul. Dacă ne ducem cu nulități până în faza de apel ce rost mai are această etapă prealabilă dacă toate părțile din cauză pot invoca nulități pînă la faza procesuală a apelului? Nu-i mai văd rostul”, a declarat Sorina Iolanda Marinaș în cadrul interviului.

Normă ignorată

Potrivit legii, durata maximă a unui proces în procedura de Cameră preliminară este de 60 de zile, timp în care instanța verifică legalitatea administrării probelor de către procurori. Această procedură a fost atacată la CCR în mai multe procese și, cu ajutorul judecătorilor constituționali care au manifestat o grijă deosebită față de drepturile inculpaților, această procedură a ajuns să dureze ani de zile până un proces penal să înceapă efectiv. Ca exemplu dăm cazul lui Adrian Sârbu, patronul Mediafax, trimis în judecată pentru evaziune fiscală. Dosarul a stat în camera preliminară 4 ani, deși durata maximă e de două luni. În această procedură care s-a judecat la Curtea de Apel București și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii au anulat inclusiv raportul de expertiză financiar contabilă judiciară prin care a fost stabilit prejudiciul de 14 milioane de euro.

Într-un final, după patru ani de „proces” au întors dosarul la Parchetul general pentru refacerea urmăririi penale, timp în care a curs prescripția faptelor.

A sesizat CJUE după decizia CCR

Sorina Marinaș este judecătoarea care a sesizat, marți, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a întrebat ce decizie ar trebui să aplice instanțele după ce CCR, prin hotărârea nr. 390/2021, care susține că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională și impune judecătorilor să nu aplice direct dreptul european în acest caz.

Mai exact, judecătoarea trimis CJUE trei întrebări:

  1. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 148 alin.(2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr.390/2021, conform căreia instanțele naționale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept al Uniunii Europene?
  • Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 99 lit. ș din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare şi sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară ?
  • Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de art.488 ind.1 din Codul de procedură penală din România?

Interviul integral cu judecătoarea Sorina Iolanda Marinaș poate fi urmărit, aici.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE