Judecătorii care au tras lozul câștigător. Șefii Curților de Apel Iași, Bacău, Oradea și de la instanța supremă au ajuns la 11.000 de euro/lună

În condițiile în care banii pentru „drepturile salariale restante” din sistemul judiciar nu au fost suficienți, instanța supremă, care este ordonator principal de credite a plătit propriilor angajați cei mai mulți bani. În cazul șefilor, veniturile au fost duble față de anul 2022. Câteva Curți de Apel norocoase au primit și plătit sumele restante, cel puțin în cazul șefilor. Este cazul instanțelor din Iași, Bacău și Oradea.

În 2023, Diana Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași, declara că a încasat drepturi salariale restante în valoare de 893.760 de lei, care se adăugau salariului de 239 mii de lei. Anul trecut fiscal, judecătoarea a încasat „doar” 73.000 de lei drepturi restante, adunate la salariul anual de 264.000 de lei.

Citește și: Copilărie încheiată prematur. Ce se întâmplă cu mamele minore aflate în grija statului

Oana Maria Petrașcu, președinta Curții de Apel Alba a avut în anul fiscal 2022 un salariu de 293.000 de lei la care s-au adăugat 32.000 de lei drepturi salariale câștigate în instanță. Anul trecut, șefa CA Alba a încasat, în total, 333.362 de lei reprezentând „salariu judecător”.

Daniela Niculeasa, șefa Curții de Apel Brașov, a încasat anul trecut 266.000 de lei reprezentând „salariu, diferențe salariale restante, drepturi din hotărâri judecătorești”. În 2022, aceste venituri erau de 290.000 de lei.

Liana Arsenie, președinta CA București, a avut anul trecut un salariu de 262.000 de lei ca judecător și 47.000 de lei diferențe salariale de la Tribunalul Teleorman, unde a lucrat înainte.     

În 2023, Arsenie a avut un salariu de 225.000 de lei la care s-au adăugat diferențe salariale de 62.000 de lei.

Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, a avut anul trecut venituri totale de 324.000 de lei, salariu plus diferențe salariale restante.

Citește și: Poluarea la bani mărunți. Cât preț pun primarii din Bihor pe protecția mediului înconjurător

În 2022, Gîrbovan a încasat 320.000 de lei reprezentând „judecator indemnizatii si venituri salariale din hotarari judecatoresti restante”.

Venituri de 700.000 de lei/an

Președinta Curții de Apel Bacău, Lenuța Loredana Albescu, a avut în 2022 un „salariu” de 272.000 de lei . Un an mai târziu, veniturile acesteia au fost de 711.000 de lei, trecute tot cu titlul de „salariu” în declarația de avere.

Alina Jurubiță este președinta Curții de Apel Constanța. În 2023 a avut venituri totale de 323.000 de lei, declarația de avere fiind depusă în ianuarie 2024. Un an mai devreme, în 2022, șefa CA Constanța a încasat 284.000 de lei.

Manuela Cristina Berceanu este șefa Curții de Apel Craiova. În 2023 a avut un venit net de 309.000 de lei, salariu și drepturi salariale restante. În 2022 ea a primit 278.000 de lei.

Doru Benescu de la Curtea de Apel Galați a avut anul trecut venituri totale în valoare de 341.000 de lei net. În anul fiscal 2022, actualul președinte al CA Galați a primit 345.000 de lei, salarii și drepturi restante.

Florica Roman este președinte al CA Oradea. În 2023 a avut venituri totale de 516.771 de lei reprezentând „salar și restanțe salariale”. În 2022, Roman a încasat 375.000 de lei reprezentând „salar”, după cum a consemnat în declarația de avere completată în 2023.

Emilia Raluca Trandafir este șefă peste Curtea de Apel Pitești. Ea a încasat anul trecut venituri totale de 349.000 de lei. Cu un an mai devreme, în 2022, a avut venituri de 295.000 de lei.

Curtea de Apel Ploiești este condusă de judecătorul Paul Mihai Frățilescu. A încasat în 2023 323.000 de lei. În 2022 a primit 363.000 de lei.

Titiana Ilieș, președinta Curții de Apel Suceava a câștigat în 2022 317.000 de lei, reprezentând „drepturi salariale restante, hotărâri judecătoresti, dobânzi”. Anul trecut, veniturile sale au crescut la 404.000 de lei.

Maria Cristina Dica este șefa Curții de Apel Timișoara. A câștigat anul trecut 342.000 de lei. În 2022, Dica a încasat 343.000 de lei.

Petre Valentin Bădiță este președintele Curții Militare de Apel București. În 2023 a avut câștiguri de 382.000 de lei. În 2022, a încasat 360.000 de lei.

Cine împarte, parte-și face

Alina Corina Corbu este președinta instanței supreme. A încasat anul trecut salariu și drepturi salariale restante în valoare de 779.000 de lei. În 2022, a avut un salariu de președinte al ICCJ de 279.000 de lei, plus 41.000 de lei „drepturi salariale restante”, în total 320.000 de lei/an.

Rodica Cosma este vicepreședintele instanței supreme. A primit anul trecut, 758.000 de lei, salariu plus restanțe salariale. În 2022 a avut un venit total de 317.000 de lei.

Elena Carmen Popoiag este președinte al Secției I Civilă a ÎCCJ.  În 2022 a avut un venit total de 729.000 de lei. În 2022 a avut un venit total de 307.000 de lei.

Marian Budă este președinte al Secției a II -a civilă a instanței supreme. A câștigat anul trecut 657.000 de lei. În 2022 a avut un venit de 534.000 de lei, de la instanța supremă și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) unde a fost membru.

Elena Diana Tămagă este preşedinte al Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ÎCCJ. Declarația de avere pe 2024 a fost depusă în luna aprilie. A câștigat anul trecut 382.000 de lei. În 2022 a încasat 250.000 de lei.

Eleni Cristina Marcu este președinta Secției penale a instanței supreme. Anul trecut a avut un venit de 533.000 de lei. În 2022, a încasat 285.000 de lei.

Salarii majorate artificial, prin ordin

După ce câțiva magistrați au dat statul în judecată pentru a fi plătiți raportat la valoarea de referință sectorială (VRS) de 605 lei, procese care au fost câștigate fără emoții, președintele instanței supreme și procurorul general al României au emis ordine prin care toți magistrații primesc aceste drepturi, retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2018.

Astfel, guvernul s-a văzut nevoit să vireze sute de milioane de euro în conturile PG și instanței supreme pentru a plăti aceste așa numite „drepturi salariale restante” care fac trimitere la VRS, unitate de măsură care nu mai este luată ca referință pentru a calcula salariile din sistemul bugetar din 2017, odată cu adoptarea legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Sistemul judiciar s-a revoltat pe modul în care au fost distribuiți acești bani de către ÎCCJ. Astfel, în ianuarie 2024, asociația profesională „Forumul judecătorilor din România” a solicitat Curții de Conturi să verifice modalitatea de plată a procentelor din tranșele salariale restante din 2023

Concret, Forumul Judecătorilor cere Curții de Conturi să verifice modul în care au fost repartizate și plătite tranșele salariale restante pe 2023, plăți care au condus la un conflict major între judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și judecătorii instanței supreme, instanță condusă de Alina Corina Corbu.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!