Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează un apel Parlamentului, Guvernului și președintelui interimar al României cu privire la reformele necesare în domeniul justiției și cere corectarea erorilor de legiferare din 2022, așa numitele legi ale justiției. În plus, „aproape în fiecare an, ori de câte ori există perioade electorale, autoritățile propun intempestiv modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării magistraților”, ceea ce reprezintă o afectare a independenței și care ar putea determina pensionarea imediată a peste 1000 de magistrați.
AFJR arată că în Decizia 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, „nu există informații potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta și vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 65% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, pentru că este evident că acest aspecte sunt neconstituționale”.
Pensie cât mai apropiată de salariu
În plus, Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, emisă de Consiliul Europei, „stabilește în mod indubitabil un reper fundamental în materie: ”cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări”. De asemenea, Codul Statelor Unite ale Americii, Capitolul 28, stabilește clar că un judecător, dacă alege să se pensioneze, „va primi, pe tot parcursul vieții sale, o anuitate egală cu salariul pe care îl primea la momentul pensionării” (spre exemplu, pentru anul 2025, salariul pentru judecătorii de la curțile de apel din SUA a fost de 262.300 USD, sumă care va constitui și cuantumul pensiei lor anuale, în caz de eliberare din funcție prin pensionare)”, se arată într-un comunicat al AFJR.
AFJR mai susține că „singura marjă de apreciere lăsată de Curtea Constituțională a României vizează acele pensii ale unor magistrați stabilite anterior anului 2023, al căror calcul a condus la venituri mult mai mari decât ultima remunerație primită, diferențe asupra cărora Comisia Europeană a indicat că ar fi generatoare de inechități”.
Citește și: MiG-urile Armatei Române nu au mai ajuns să lupte în Ucraina
Nevoia de reforme reale în justiție
Judecătorii din asociație mai arată că, „pentru a nu fi distruse complet fundamentele justiției române, Președintele interimar al României, Parlamentul României și Guvernul României trebuie să înțeleagă că sunt urgent necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și cerințele organismelor europene și internaționale relevante, mai ales Comisia de la Veneția și Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”.
Astfel, OCDE a reiterat observația privitoare la lipsa unor concursuri meritocratice privind promovarea magistraților, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție, modalitățile de promovare bazate exclusiv pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități (însoțite de un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM în privința promovării la ÎCCJ) „fiind contestate sistematic de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic”.
Totodată, Comisia de la Veneția „regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori”, se mai arată în comunicatul AFJR.
Promisiunile electorale ale candidatului Antonescu
Candidatul la președinție a coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a declarat că a cerut liderilor PSD, PNL, UDMR și minorităților naționale să modifice legea astfel încât magistrații să se pensioneze în viitor la 65 de ani, „precum toți cetățenii”. Antonescu a spus că liderii coaliției au acceptat propunerea și în cel mai scurt timp urmează să depună un proiect de lege la Parlament în acest sens.
Crin Antonescu a făcut anunțul după ce a participat la o ședință a coaliției de guvernare, care a avut loc la Guvern. El a argumentat solicitarea sa prin faptul că sunt în acest moment „cel puțin 230 de milioane de euro care sunt blocați în PNRR”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!