Tribunalul Giurgiu și-a motivat decizia de achitare a medicului Mircea Beuran exclusiv pe susținerile avocatului acestuia. Astfel, judecătorul Andrei Buliga l-a achitat pe Beuran după ce a anulat o interceptare telefonică a DNA, a susținut că procurorii anticorupție nu-l puteau cerceta deoarece presupusa mită era de fix 10.000 de euro și nu mai mare, iar acesta nu coordona ca director de departament și președinte al Senatului Universitar al UMF angajările din instituție. Hotărârea de achitare nu este definitivă.
Judecătorul Buliga a decis și aplicarea mai multor decizii ale Curții Constituționale (CCR), inclusiv una din 2021, după trimiterea în judecată a dosarului, prin care DNA nu mai are posibilitatea să instrumenteze dosarele disjunse dacă faptele nu sunt de competența procurorilor anticorupție.
„Tribunalul reține că aplicarea deciziei nr.###/2021 în cauza de față respectă dispozițiile art.147 alin.4 teza a II-a din Constituția României și astfel urmărirea penală în prezenta cauză a fost efectuată de un organ de urmărire penală necompetent, respectiv de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, deși competența de a conduce și supraveghea urmărirea penală îi revenea, după materie, procurorului din cadrul parchetului de pe lângă tribunal”, se arată în motivarea tribunalului Giurgiu.
Instanța mai arată că a dispus achitarea lui Beuran deoarece complicele lui, Sinescu Ioanel, „a avut doar calitate procesuală de martor, iar nu de suspect ori inculpat, iar soluția de clasarea s-a dispus pentru temeiul inexistenței faptei.
Or, un astfel de procedeu este nu doar lipsit de loialitate, ci și de rigoare juridică, singurul remediu fiind sancționarea cu nulitate absolute, și pe cale de consecință excluderea tuturor probelor administrate de Direcția Națională Anticorupție în faza de urmărire penală, cu excepția înregistrării ambientale efectuate de martora denunțătoare”.
Citește și: Comisia Europeană consideră că poate fi ridicat MCV pentru România
Șeful fără competențe
Judecătorul Buliga mai susține că directorul de departament al UMF „nu are nicio competenţă de a verifica sau de a-i controla pe profesorii instituției „ori de a dispune sancţiuni asupra acestora ci doar posibilitatea de a coordona departamentul respectiv.
În acest sens, sintagma „realizează managementul și conducerea operativă a departamentului” nu echivalează cu „exercită controlul departamentului”, astfel că tribunalul reține că, inculpatul Beuran nu avea atribuții de control, ci de coordonare, evaluare și analiză, cele patru noțiuni nefiind sinonime”.
Tribunalul mai spune că pentru existența infracțiunii de luare de mită, „este necesar ca pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani ori alte foloase să fie făcută în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu” în timp ce „rolul președintelui senatului universității este de a conduce ședințele senatului și de a îl reprezenta în relația cu rectorul universității respective.
În realitate, organul de conducere este senatul universității, iar nu președintele acestuia”.
Martorul sincer, dar infidel
Magistratul dă apoi dovadă de o capacitate aparte de interpretare și susține că „o probă credibilă poate să nu fie fiabilă, sinceritatea şi fidelitatea martorului nefiind două noțiuni echivalente.
Un martor sincer va spune tot ceea ce ştie, aşa cum a perceput el evenimentul, chiar dacă rezultatul percepției nu este conform cu realitatea, pe când martorul fidel va relata tot ceea ce ştie, spusele sale fiind în deplină concordanță cu realitatea evenimentului judiciar.
Pot exista situații în care martorul să fie credibil, dar mărturia sa să nu fiabilă, respectiv să nu exprime adevărul, or, dovezile nesigure mai mult împiedică aflarea adevărului decât să o ajute”.
Instanța a fost convinsă de susținerile lui Beuran în sala de judecată.
„Inculpatul a negat, săvârșirea faptei, oferind instanței de judecată argumente pertinente și credibile cu privire la netemeinicia acuzației reținute în sarcina sa, iar tribunalul reține că probatoriul cauzei nu confirmă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că inculpatul ar fi primit vreo sumă de bani cu titlu de mită”, se mai arată în motivare.
Se dă victimă politică
Ce a susținut medicul Beuran la Giurgiu? „Nu pot să îmi explic cum am ajuns în această situaţie şi care au fost motivele care au determinat-o pe ####### să formuleze acest denunţ, cred că există o preocupare de înlăturare a ultimilor oameni pregătiţi din domeniul educaţional şi medical care are un pivot politic şi pot să fac trimitere în mod direct la domnul deputat ######### care are un rol esenţial în schimbarea de cadre de la nivelul Ministerului Sănătăţii şi cred că la un moment dat în scandalul mediatic aferent cazului meu a şi arătat că a avut un contact direct cu ####### prin care i-a sugerat să întreprindă demersurile legale.”
Tribunalul mai reține că „din conținutul înregistrarii nu rezultă faptul că denunțătoarea i-ar fi remis inculpatului vreo sumă de bani și nici asumarea sau recunoașterea de către inculpat a săvârșirii faptei, ci dimpotriva faptul ca inculpatul i-a aratat martorei ca trebuie sa urmeze calea legală”.
Citește și: Forțele pro-ruse și grupările cleptocratice urmăresc căderea guvernării Maia Sandu
Hienele din presă și avocatul Nazat
Toate aceste argumente au fost prezentate și de avocatul lui Beurna, Marian Nazat, la ultimul termen de judecată. În plus, acesta și-a victimizat clientul, susținând că atunci era „hăituit” de jurnaliști, pe care-I numește „hiene”, după ce o femeie a ars pe masa de operație a medicului Mircea Beuran.
„…la acel moment se purta o campanie mediatică foarte vehementă la adresa domnului profesor Beuran. Ca şi avocat arată că a fost cu domnul profesor atunci când acesta a fost audiat în legătură cu incendiul, iar o cohortă/hiene de jurnalişti l-au urmărit prin tot oraşul, a fost scos din spital, a pierdut o serie de funcţii pe care le avea şi pe care le-a recâştigat pe cale judecătorească, astfel încât consideră că este evident că s-a urmărit cu orice preţ îndepărtarea sa din posturile/funcţiile pe care le deţinea şi aici face dovada cu înregistrările dintre ####### şi martora denunţătoare în care se fac foarte multe afirmaţii în legătură cu toate aceste aspect”, se mai arată în documentele instanței.
Dosar mutat la Giurgiu
Mircea Beuran a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2020, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti.
Ulterior, a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti, în octombrie 2021, mutarea procesului la Tribunalul Giurgiu, pe motiv că mediatizarea excesivă şi notorietatea lui „sunt împrejurări de natură a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti”, potrivit judecătoarei Corina Mîndrilă, fostă Dăescu, fostă Gherghișan.
Conform DNA, în decembrie 2018, când îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Mircea Beuran ar fi primit de la un alt medic (martor în dosar) bani şi bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF „Carol Davila”.
„Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, relative la ocuparea de către martor a unui post de asistent universitar pe perioadă determinată (în specialitatea chirurgie generală în cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti), îndatoriri ce puteau fi realizate de către inculpat prin oricare din actele care intrau în competenţa sa, în oricare din calităţile sale menţionate anterior”, precizau procurorii.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
FOTO: Mircea Beuran participa la Adunarea Generala a Colegiului Medicilor, în 2020. Inquam Photos / Ilona Andrei
Dacă a luat bani, dar funcția nu-i permitea să numească un asistent, înseamnă că a fost escroc! Dat tot mită și tot corupție e! Deci judecătorul de la Giurgiu bate câmpii pe un salariu imens și apoi recompensat cu o pensie mai mare de câteva ori decàt salariul.