Justiție secretă prin ștergerea dosarelor de pe portal

Actul de justiție ca serviciu public a devenit tot mai opac în ultimii ani. Mult discutata transparență și previzibiliate a actului de justiție a înregistrat regrese evidente în ultimii ani. Sub pretextul respectării protecției datelor personale, instituțiile responsabile din sistem elimină date din portal fără a motiva. Spre deosebire de alte țări europene, România ales să limiteze tabloul electronic al litigiilor și dă vina pe un regulament al UE.

Am întrebat ministerul Justiției, instituția care administrează www.portal.just.ro, locul unde ar trebui să fie trecute toate procesele din România, care este motivul pentru care multe dosare dispar pur și simplu de pe platformă, unele nu sunt trecute deloc iar în altele sunt anonimizate numele părților, deși la ușa instanțelor aceste procese sunt afișate la avizier.

Răspunsul ministerului este vag și nu convinge pe nimeni. Instituția invocă un Regulament al Uniunii Europene ca motiv pentru ștergerea dosarelor de pe portal. „Referitor la ştergerea de pe portal a datelor din anumite dosare, raportat la dispoziţiile Regulamentului (UE) 2016/679 şi de limitele impuse de acesta, la acest moment, pe rolul instanţelor de judecată pot fi consultate exclusiv dosarele aflate pe rol, care nu sunt mai vechi de 3 ani. Consultarea dosarelor mai vechi poate fi efectuată la arhiva instanţei pe rolul căreia se află dosarul/dosarele”, susține MJ.

Nici vorbă de cenzură

Ce nu spune ministerul este că dosarele mai vechi de 3 ani nu pot fi consultate la arhiva instanțelor din moment ce nu este cunoscut numărul de dosar.

În plus, Regulamentul la care face referire instituția nu pomenește de un termen limită de 3 ani după care dosarele ar trebui să dispară de pe portalul ministerului. Din contră. „păstrarea în continuare a datelor cu caracter personal ar trebui să fie legală în cazul în care este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, pentru respectarea unei obligații legale, pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, din motive de interes public în domeniul sănătății publice, în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice sau pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță”, se arată în documentul amintit.

Dau vina pe CSM

Am mai întrebat ministerul de ce unele dosare au numele părților anonimizate, cine a cerut acest lucru și de ce administratorul portalului a acceptat acest lucru. „Referitor la anonimizarea şi/sau confidențializarea anumitor dosare de pe portal această acţiune s-a realizat în conformitate cu prevederile HCSM nr. 3243/2022′ în funcţie de obiect şi, după caz, la cererea părților, respectiv ale HCSM nr. 600/2021”, a fost răspunsul MJ.

Hotărârea cu pricina face referire la dosarele de trafic de persoane și privește exclusiv anonimizarea părților vătămate, nicidecum a celor trimiși în judecată pentru fapte de corupție, evaziune fiscală sau infracțiuni la regimul rutier.

Cu toate acestea, zeci de asfel de dosare sunt anonimizate la simpla cerere a inculpaților, în cazul dosarelor penale. O recunoaște inclusiv instanța supremă, care are un portal separat de cel al celorlalte instanțe și administrat chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). „La nivelul instanţei nu există o statistică a dosarelor vizate prin cereri de anonimizare a datelor cu caracter personal, acestea fiind depuse la dosar”, arată ÎCCJ.

La fel ca MJ, instanța supremă invocă același Regulament european pentru eliminarea de pe portal a dosarelor mai vechi, fără a da o explicație veridică pentru acest lucru.