Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a oferit joi primul interviu în exclusivitate pentru CNN de la desemnarea sa drept candidat al Partidului Democrat pentru alegerile din noiembrie. Alături de ea s-a aflat și Tim Walz, candidatul democrat pentru funcția de vicepreședinte.
Harris a vorbit despre multe teme de interes pentru electoratul american, în special în ceea ce privește economia, imigrația și măsurile sociale. Însă, nu a dorit să vină cu propuneri noi de politici publice care ar fi scos-o din linia setată de Partidul Democrat, relatează New York Times.
Candidata democrată a fost întrebată despre starea economiei, mai ales în contextul în care americanii se confruntă cu o creștere substanțială a costurilor de trai. Harris a fost nevoită să apere politicile economice ale Casei Albe spunând că actuala administrație a reușit să asigure investiții pentru industrie, energie verde și infrastructură și să scadă costul medicamentelor.
Kamala Harris a promis să crească stimulentele financiare pentru familiile cu copii, oferind un sprijin de aproximativ 6.000 de dolari, și să introducă un stimulent de 25.000 de dolari pentru familiile care își cumpără prima locuință. Potrivit ei, aceste măsuri vor asigura familiilor fondurile necesare pentru a acoperi avansul la achiziționarea unei case și îi vor ajuta să cumpere bunurile necesare creșterii unui copil, relatează CNN.
Dana Bash, moderatoarea interviului, a întrebat-o pe vicepreședinta SUA de ce nu au fost implementate astfel de măsuri în timpul actualului mandat. Harris a răspuns că întâi a fost nevoie de o redresare economică și că actuala administrație a reușit să scadă inflația la 3% și să plafoneze prețul la insulină la 35 de dolari pentru seniori.
În același timp, Kamala Harris a trebuit să lămurească niște afirmații făcute în 2019 despre interzicerea fracturării hidraulice a rocilor de șist, o tehnică prin care rocile sunt sfărâmate pentru a extrage petrol și gaze de șist. Inițial, aceasta a declarat că dorește interzicerea acestei metode de obținere a combustibililor fosili, dar ulterior și-a schimbat poziția în timpul campaniei electorale din 2020.
Candidata democrată a evidențiat că valorile sale sunt consistente, inclusiv în ceea ce privește problemele de mediu. Aceasta a declarat că Legea de Reducere a Inflației din 2022 a creat peste 300.000 de locuri de muncă în industria energiei verzi și a susținut că tranziția spre energie verde este posibilă fără folosirea tehnicii de fracturare.
Harris a vorbit și despre imigrație, domeniu de care de altfel a fost responsabilă în mandatul de vicepreședinte. Candidata democrată a spus că numărul imigranților veniți din America Centrală și de Sud a scăzut sub mandatul său. În același timp, aceasta i-a criticat pe republicani care au refuzat să adopte în Congres o lege care ar fi crescut numărul personalului de la frontiera de sud.
Întrebată fiind despre ce ar face în prima zi ca președinte, Kamala Harris a evitat să dea un răspuns concret.
În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, Harris a reiterat că susține dreptul Israelului de a se apăra, dar a atras atenția că este nevoie de semnarea unui acord pentru a opri acest război ce cauzează multe victime civile palestiniene.
New York Times arată că, pe tot parcursul interviului, candidata democrată a avut atitudinea unui lider experimentat și loial celor care au propulsat-o în lupta electorală.
Harris l-a atacat constant pe Trump
Vicepreședinta SUA a lansat mai multe atacuri împotriva contracandidatului său, Donald Trump. Kamala Harris a spus despre fostul președinte că este „o persoană care a promovat cu adevărat o agendă și un mediu care vizează diminuarea caracterului și a forței a ceea ce suntem noi ca americani – divizând cu adevărat națiunea noastră,” conform CNN.
În același timp, Harris a dat vina pe incapacitatea lui Trump de a gestiona criza pandemică ce a cauzat probleme economice pentru SUA. Mai mult, aceasta a afirmat că fostul președinte a influențat republicanii să respingă propunerea privind întărirea pazei la frontiera de sud.
Vicepreședinta SUA a refuzat însă să comenteze remarcile lui Trump potrivit cărora Kamala Harris „s-a întâmplat să devină de culoare.” De altfel, New York Times relatează că fostul președinte american are o întreagă istorie de a înainta jigniri la adresa contracandidaților săi, inclusiv împotriva lui Harris.
Staff-ul de campanie a lui Trump a criticat-o pe candidata democrată, spunând că nu a vorbit deloc despre problema criminalității și că despre economie și imigrație a vorbit prea puțin. Echipa lui Trump a perceput interviul ca pe unul scurt și fără substanță.
La rândul său, Trump a scris pe rețeaua socială Truth Social că interviul a fost plictisitor și că Harris este o escroacă, relatează BBC.
Ce reiese din acest interviu
Ema Ignățoiu-Sora, lector asociat al Universității din București, a tras mai multe concluzii despre prestația Kamalei Harris din timpul interviului de la CNN.
Pe rețeaua socială Facebook, lectorul universitar indică faptul că politicile economice sunt importante pentru campania lui Harris din cauza scăderii semnificative a nivelului de trai din SUA. Astfel, Kamala Harris a propus o politică care să stabilizeze economia actuală, dar cu o concentrare pe măsurile sociale.
În același timp, conform Emei Ignățoiu-Sora, este de așteptat ca vicepreședinta SUA „să ducă o politică a consensului (și asta se vede cel mai bine în legătură cu situația din Gaza […]).”
Refuzul de a vorbi despre identitatea rasială și „situația ei istorică (prima femeie de culoare candidată la președinție),” autocaracterizarea sa „ca un candidat al tuturor americanilor” și concentrarea pe măsurile economice au scopul de a atrage un bazin electoral mai larg.
În ceea ce îl privește pe Tim Walz, lectorul universitar afirmă că „are o prezență extraordinară, e fermecător, vorbește despre politici pe înțelesul oamenilor.”
Ema Ignățoiu-Sora concluzionează spunând că prestația din timpul interviului a Kamalei Harris a fost foarte bună deoarece aceasta a reușit să fie „naturală, convingătoare, puternică” și că unele momente, care au potențialul de a deveni virale, joacă un rol esențial pentru peisajul media american.
Cât de adevărate sunt afirmațiile Kamalei Harris
BBC a verificat veridicitatea afirmațiilor făcute de vicepreședinta SUA despre poziția ei în ce privește fracțiunea și măsurile economice pe care le-a luat administrația Biden.
Despre poziția în privința fracțiunii, jurnaliștii arată că este nevoie de mai mult context din cauză că Harris nu a fost constantă în ceea ce privește acest subiect. Deși inițial a spus în 2019 că este de acord cu interzicerea fracțiunii, în 2020 aceasta a declarat că Biden nu dorește acest lucru. Astfel, aceasta de fapt nu și-a asumat atunci o poziție proprie.
În timpul interviului însă, Harris a spus că nu va interzice fracturarea. În consecință, din declarațiile sale nu reiese clar dacă aceasta este clar împotriva interzicerii fracțiunii.
Kamala Harris a afirmat că stimulentele oferite familiilor în primul an de mandat au scăzut cu 50% nivelul de sărăcie al copiilor. Afirmația este una exagerată deoarece o scădere a nivelului de sărăcie al copiilor a existat doar în primul an al implementării acestei măsuri și nu la un nivel de 50%. Astfel, măsura a avut doar un efect temporar.
Citește și: Portret de candidat. Cine este Donald Trump?
În realitate, Măsura Suplimentară de Sărăcie (SPM) este cea care a scăzut sărăcia infantilă cu 46% între 2020 și 2021.
Vicepreședinta SUA a mai afirmat că prin Legea de Reducere a Inflației s-au creat peste 300.000 de noi locuri de muncă în sectorul energiei verzi. Afirmația este adevărată în măsura în care se știe că s-au creat mule locuri de muncă, însă nu se știe numărul.
BBC arată că afirmația lui Harris provine de la un raport publicat de o organizație de mediu care estimează că legea din 2022 a creat în total 334.565 de locuri de muncă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Facebook/Kamala Harris
