Drumurile din Teleorman sunt bune, în ciuda faptului că județul este unul dintre cele mai sărace din România. Explicația s-ar putea afla în birourile DNA, care investighează de o bună bucată de vreme un dosar celebru, în care kilometrul a ajuns să măsoare 800 de metri: Dragnea – Tel Drum.
Documente interne ale Consiliului Județean Teleorman ajunse pe masa procurorilor DNA ridică suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni în obținerea și implementarea unui proiect major de reabilitare rutieră din Teleorman, printre care falsificarea de documente și modificarea din pix a lungimii unor segmente de drum. Un control al Comisiei Europene și o verificare ulterioară a OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă – au scos în evidență aceste demersuri de fraudare a fondurilor europene, ceea ce a determinat aplicarea unei corecții financiare de milioane de euro, suportate de bugetul de stat al României.
Vorbim despre două lucrări comandate de Consiliul Județean Teleorman, pe fonduri europene: reabilitarea Drumului Județean 701 (limita jud. Dâmbovița – Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zâmbreasca – Dobrotești, km 44+240 – 104+890 (55,450km) și reabilitarea DJ 506 Cervenia-Vitănești-Băbăița-km 17+400-km 58+000. Ambele investiții au făcut obiectul investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă în cursul anului 2016. Lucrările au început în 2009 și s-au finalizat în 2016.
A fost una dintre cele mai importante investiții ale Consiliului Județean Teleorman, un proiect de 118.783.998,68 lei, din care buget eligibil de 92.102.341,02 lei, are ca deznodământ corecții financiare de milioane de euro pentru unul dintre cele mai sărace județe din România. Pe scurt, bugetul de stat a fost bun de plată.
Fostul prefect al județului Teleorman de la acea vreme, Teodor Nițulescu, își amintește cum bornele kilometrice care străbat Drumul Județean 701 au fost modificate, ajustându-se în teren cifre din documente. Așa se face că kilometrul de pe DJ 701 are o lungime reală de 800 de metri.
Corecții financiare de milioane de euro pentru unul dintre cele mai sărace județe ale României
Un audit al Comisiei Europene a fost realizat la începutul anului 2011, cele două proiecte făcând obiectul unei verificări suplimentare. Pentru că o serie de nereguli s-au remarcat în cursul misiunii de audit, Comisia Europeană a recomandat Autorității de Management al Programului Operațional Regional să aplice o serie de corecții Consiliului Județean Teleorman, corecții ce au ajuns în final la 100%. La momentul acela, Autoritatea de Management se afla în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, condus de Elena Udrea, în timp ce la conducerea Consiliului Județean Teleorman se afla Liviu Dragnea.
Abia în martie 2017, când ministerul era condus de Sevil Shhaideh, Autoritatea de Management a aplicat o penalizare pentru întreaga sumă eligibilă în proiect. Pentru DJ 701, Comisia Europeană a solicitat inițial corecții de 25%; abia în 2016, OLAF a realizat propria anchetă asupra proiectului și a dispus corecții financiare de 100%, prin Nota de constatare nr.77676/19.08.2016, prin care la valoarea contractului verificat s-a aplicat diferența de 75%, suma neeligibilă fiind astfel echivalentul corecției de 100%.
Penalizările au fost contestate în instanță de Consiliul Județean Teleorman, speța DJ 701 fiind câștigată inițial de instituția județeană. Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale confirma, în 2017, că în luna aprilie a anului 2014, corecțiile financiare aplicate ambelor proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere din Teleorman au fost plătite de la bugetul de stat.
Foloasele necuvenite ale unei celebre firme de casă
După sesizarea OLAF, pe firul problemei au intrat și procurorii DNA, care menționează într-un comunicat transmis presei pe 13 noiembrie 2017 mai multe elemente cheie ale fraudei care cutremurase atât bugetul național de stat, cât și forurile europene. Astfel, cu privire la proiectul de reabilitare al Drumului Județean 701, procurorii îl indică pe Liviu Dragnea, în calitate de suspect, drept creierul care coordonase constituirea unui grup infracțional organizat, în scopul fraudării banilor europeni.
În concluzie, diferența dintre prețul ofertat de TelDrum SA și cel mai mic preț ofertat constituie un prim prejudiciu creat în dauna bugetului de stat, iar valoarea acestuia este de 25.600.927 lei, după cum susține DNA.
Mai mult, procurorii susțin și faptul că Liviu Dragnea, în mod direct sau prin apropiați, precum fosta soție sau fiul, a obținut sume de bani și bunuri mobile și imobile pe care le utilizează în interes personal. Procurorii au fost sesizați chiar de OLAF cu privire la aspectele cu caracter infracțional constatate în privința fostului șef al Consiliului Județean Teleorman, în ciuda faptului că și acum Liviu Dragnea neagă că ar fi avut legătură cu Tel Drum sau că ar fi avut un interes direct în favorizarea acestei companii în a câștiga contracte publice, în ciuda oricărei dovezi care arată că Tel Drum a câștigat toate contractele consistente puse la bătaie de Consiliul Județean Teleorman.
Cu toate acestea, elementele constatate ca fiind în neregulă au determinat oprirea, pentru două luni, a plăților intermediare pentru Axa II a Programului Operațional Regional – Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport. Iar cele mai grave aspecte sunt în legătură cu reabilitarea Drumului Județean 701.
Oamenii Baronului și actele falsificate
Ca să înțelegem firul falsului care a dus la sistarea plăților intermediare pentru Axa II a POR pentru România, trebuie să privim în trecut și să urmărim felul în care s-a conceput frauda istorică la care ne referim. Prin 2009 începea proiectul de reabilitare al DJ 701 din Teleorman, cu întârziere: o firmă din Cluj care își anunțase participarea la licitație a renunțat în ultimul moment, ceea ce a dus la prelungirea procedurilor. Ca să accelereze procedura, CJ Teleorman a făcut o contestație la Curtea de Apel, astfel încât firma din Cluj să fie exclusă din procedură.
Cu acel prilej, Liviu Dragnea făcea declarații de om indignat pentru presa locală și cerea public desființarea Comisiei Naționale pentru soluționarea contestațiilor, pentru că deciziile acesteia ar întârzia procedurile de achiziții publice:
„Nu mai cred în sinceritatea deciziilor luate de această comisie, mai ales după ce am discutat cu alți colegi din țară și am înțeles că în situații identice sunt date soluții diferite”, afirma Liviu Dragnea în 2009.
Într-adevăr, începerea lucrărilor la acest proiect era importantă pentru Teleorman și pentru regiune, în contextul în care procesul de reabilitare a DJ 701 includea lucrări la sistemul rutier, intersecții și drumuri laterale, amenajarea de sute de podețe și șanțuri, dar și construirea a patru poduri noi. În 2012, însă, au apărut două note de constatare din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, pe care Consiliul Județean Teleorman le-a contestat, dar nu a avut câștig de cauză.
Dănuț Cristescu, actualul președinte al Consiliul Județean Teleorman, își amintește, din acte, perioada zbuciumată de atunci: „Consiliul Județean a mers către instanța de judecată. La Curtea de Apel, a câştigat în ambele cazuri. MDRAP a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CJ a avut câștig de cauză. În 2016, pe baza raportului OLAF s-au făcut verificări și MDRAP a impus o corecție financiară de 100% atât pe DJ 701, cât și pe DJ 506. Am contestat. La DJ 701 am avut câștig de cauză încă de la început și a fost eliminată corecția. În cazul DJ 506 nu am avut câștig de cauză de la MDRAP și a trebuit să mergem la instanța de judecată”.
De altfel, la tăierea panglicii DJ 701, în 2016, un alt fost președinte al Consiliul Județean Teleorman, inculpat acum în dosarul Belina, sublinia importanța acestui drum județean reabilitat: „Putem vorbi despre un drum cu caracter regional. Această investiție este extrem de importantă pentru Teleorman, în special pentru cetățenii din partea de nord a județului, pentru că de astăzi au legătură de cea mai bună calitate cu Autostrada. Nu mai sunt nevoiți să meargă pe rute ocolitoare pentru a se deplasa către București, Pitești, către celelalte orașe și municipii importante din țară”.
Și totuși, pentru a se ajunge la aceste rezultate benefice s-au încălcat numeroase reguli. În primul rând, lucrarea a fost câștigată de SC Tel Drum SA, deși a cerut ca pentru efectuarea lucrării să primească 22 milioane euro, cu șapte milioane de euro mai mult decât cea mai ieftină dintre celelalte oferte. Asta pentru că Consiliul Județean a avut grijă să introducă printre condițiile de câștigare a licitației obligația de a deține un anume tip de utilaj, pe care doar SC Tel Drum SA îl avea în posesie.
Mai mult, există suspiciuni că proiectul tehnic al lucrării a fost falsificat la cererea Consiliului Județean Teleorman. Inginerul proiectant povestește acum procurorilor faptul că proiectul original, executat de Modul Proiect SA (o altă firmă de casă a partidului) prevedea ca stratul de bază al drumului să fie așternut cu balast stabilizat cu ciment în stații fixe. Șeful comisiei de evaluare a ofertelor, Mugur Bățăuș, a solicitat însă să se „înlocuiască” soluția tehnică originală, prin înlocuirea stațiilor fixe cu o instalație „in situ” – respectiv un tren rutier, alcătuit din mai multe mașini și echipamente, echipament pe care îl avea doar Tel Drum.
Mai mult, aceeași firmă care a realizat proiectul de detalii de execuție a măsurat greșit drumul supus reabilitării, rezultând o lungime de numai 55,45 km, în loc de 60 km, cât avea drumul în realitate. Informația apare într-un dosar din 2011 al DNA, cu numărul 4506/435/P/2011, în care administratorii firmei „Modul Proiect” SA (care a realizat proiectul cu detalii de execuție al reabilitării DJ 701) au măsurat greșit drumul supus reabilitării, rezultând o lungime de numai 55,45 km, în loc de 60 km, cât avea în realitate.
Și prefectul de la acel moment al județului, Teodor Nițulescu, cel care verifica legalitatea actelor Consiliului Județean Teleorman, confirmă măsurătoarea defectuoasă.
„Când au făcut proiectul, ei au fost nevoiți să-l facă pe cel din documentele oficiale. Și-au dat seama, de fapt, că drumul era mai scurt. În mod corect, ei ar fi trebuit să modifice datele. Puteau trimite la Guvern pentru a cere să modifice lungimea drumului. Numai că eu bănuiesc că după ce au depus proiectul și acesta a devenit eligibil, n-au mai avut timp să facă asta. E chiar suspect de ce au procedat ilegal, când puteau să acționeze legal. Ei au furnizat informații false ca să obțină bani europeni. Înainte de apariția semnalului în presă cu aceste drumuri, au apărut niște hotărâri de Consiliu Județean care își propuneau să modifice lungimea unor drumuri, printre care și DJ 701. Eu am atacat în contencios, fără să știu că proiectul ăsta era falsificat, pentru a accesa bani europeni. Acțiunea Prefecturii a suspendat acele hotărâri, deci acțiunea prefectului a zădărnicit ascunderea probelor care arătau datele false. Aceste modificări au apărut în urma discuției pe care a avut-o Dragnea cu Răzvan Murgeanu la Buftea. Răzvan Murgeanu a recunoscut la DNA că de aia s-a dus, să le atragă atenția că această informație venise pe filiera Ministerului Dezvoltării. Ori, doamna Udrea, al cărei soț participase la realizarea acestei lucrări, l-a trimis pe Murgeanu să-l avertizeze pe Dragnea. Ea se aștepta atunci să vină OLAF în control. De aceea au pus așa bornele, pentru ca însumate să le dea distanța din hotărârea de Guvern. Dacă veneau ăia la măsurători ar fi constatat că ei au furnizat informații false. Pentru că au făcut-o în detrimentul altora, care erau corecți”, a declarat Nițulescu pentru Liber în Teleorman.
Lipsa de profesionalism a celor de la Modul Proiect SA a fost însă recompensată de Consiliul Județean prin suma de 160.000 lei și prin noi contracte importante semnate cu instituția. Modul Proiect SA, societate care îi avea drept acționari pe Eugen și Dan Pena (tată și fiu) este de ani întregi unul dintre cei mai loiali sponsori al PSD Teleorman. Dan Pena a fost cercetat la rândul său pentru implicarea în finanțarea partidului, în timp ce tatăl său, Eugen Pena, a fost condamnat într-un dosar de subminare a economiei naționale, legat de activitatea sa de director al Hidroelectrica.
Reprezentanții Tel Drum nu au răspuns la solicitările Liber în Teleorman pentru a-și exprima punctul de vedere pe informațiile redate în cadrul acestui articol.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Liber în Teleorman în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
