Șefa parchetului european a arătat cu degetul principiul pe care se bazează guvernul și majoritatea parlamentară de la București: ceea ce nu se vede nu există.
De aceea, a fost restrânsă legea care le permitea angajaților din interiorul instituțiilor să dea informații despre ilegalitățile pe care le văd, de aceea demnitarii corupți descoperiți de procurorii anticorupție sunt tot mai rari și nimeni nu mai pare să verifice averile oficialilor și relațiile lor complicate cu mediul de afaceri.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) lucrează cu încetinitorul, Agenția Națională de Integritate a dispărut din peisajul cotidian, iar marile televiziuni de știri omit scandalurile care deranjează guvernul și majoritatea parlamentară.
Instituțiile care formează coloana vertebrală a statului de drept au fost reduse la tăcere, iar cei câțiva care mai scot la iveală mizeria de sub preș sunt izolați, marginalizați și pe cale de dispariție.
Pentru ca tăcerea să fie conservată, parlamentarii au încercat să reducă la minimum rolul așa-numiților avertizori de integritate, acei oameni curajoși din instituții de stat sau private care, adesea sub protecția anonimatului, vorbesc despre lanțul nevăzut dintre marile corporații și stat, despre cine și cum fură, despre portițele de lege, adesea lăsate intenționat de parlamentari când au votat legea, un cadou pentru o companie sau alta.
România continuă să spună că face reforme, în timp ce se deplasează în sens invers, dovedindu-și încă o dată caracterul duplicitar. Săptămâna trecută, totul a mers, însă, mai departe decât de obicei.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a venit în România să dea un impuls lărgirii cadrului în care se mișcă acești avertizori de integritate, pentru care ceruse „protecție sporită” și măsuri clare împotriva concedierii lor, fiindcă legislația autohtonă nu respecta Directiva Europeană din 2019 privind cadrul de siguranță pentru persoanele care raportează nereguli și încălcări ale dreptului UE.
În vreme ce Věra Jourová se afla la București, Camera Deputaților a votat în regim de urgență modificarea Legii avertizorilor de securitate, dar în sens invers filosofiei UE. O formă de a-i da peste nas vicepreședintei Comisiei Europene și de a demonstra din nou antioccidentalismul politicienilor români, care se extinde ca o rădăcină nevăzută pe dedesubt, pentru ca în final să poată dărâma tot ce s-a clădit deasupra.
Comentariul integral poate fi citit în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News
Cuvintele cheie sunt cele deja stiute de noi toti : sub protectia anomimatului . Ca sa intelem mai bine ce inseamna aceasta protectie a anonimatului si efectele contrare ce tin de solutionarea unor dosare avind ca baza tocmai declaratiile unor persoane ce raman anonime nu trebuie decit sa realizam posibilitatea ca aceste declaratii sa fie folosite , fie mediatic, fe politic , de structuri ce ofera doar continutul declaratiilor si care nu pot conferi, de foarte multe ori , spuselor , nuantele de adevar . O serie intrega de asa zisi formatori de opinie folosesc diferitele asa zise surse nefacind altceva decit a construi , avind la baza un fake , nonadevaruri ce uneori tin prima pagina in media .Anonimatul si pastrarea surselor anonime nu pot fi parte a unei decizii de permanentizare .La nivelul reformelor decizia UE are valoare absoluta si indiferent de spusele , uneori trucate ,ale unor ziaristi , guvernarea va fi nevoita sa transpuna in fapte toate intelegerile deja asumate la nivel de justitie si nu numai .Zvircoleala unora de a truca adevarul este nu numai paguboasa dar si inutila .