La ce îmi folosește matematica în viața de zi cu zi, aceasta este întrebarea pe care și-au pus-o mai multe generații de elevi în timpul și, mai ales, după terminarea școlii. Cristian Hatu, președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, oferă mai multe exemple concrete când matematica are o utilitate dincolo de formulele complicate pe care trebuie să le învățăm la școală.
Condiția principală este, însă, ca matematica să fie predată în așa fel încât să fie implicat și elevul. Dacă totul se rezumă la învățatul pe de rost, efectul benefic dispare.
„Ce faci tu când îți arată profesorul o noțiune nouă, o funcție nouă și tu nu înțelegi care este utilitatea ei? La ce îți folosești chestiunea respectivă? Funcția exponențială, o derivată sau integrală?
O înveți pe din afară, zici că este o prostie acolo, că n-are nicio logică, dar o înveți doar ca să treci niște examene. Și astfel apare riscul că tu să te raportezi în felul acesta, în general, la regulile cu care te vei intersecta de-a lungul vieții. Ți se va părea că nu au nici o logică, cum ai pățit și în școală”, avertizează Cristian Hatu, într-un interviu acordat PRESShub.
Cum ar trebui să fie predată matematica
Profesorul dă un exemplu despre cum ar trebui predate științele exacte astfel încât elevilor să le folosească în viața de zi cu zi, după ce termină școala.
„Să spunem că luăm funcția exponențială. Pornim de la abordarea aceasta: «Depuneți niște bani la o bancă, cu dobânda de 5% pe an. Ați depus, să zicem, 1.000 de lei, cu dobândă de 5% pe an. Cum faceți voi să calculați câți bani veți avea peste trei ani în cont? Sau peste cinci ani?»
Și-i pui pe ei să-și bată capul. După aia le arăți ce face funcția exponențială. Cum folosești funcția exponențială ca să poți calcula câți bani vei avea peste trei ani la o asemenea dobândă?
Un alt exemplu, dintr-o lecție de geometrie, când se introduce centrul cercului înscris într-un triunghi. Întrebarea cu care începe profesorul este următoare: «Avem o bucată de pânză triunghiulară, sub forma unui triunghi neregulat și cineva care vrea să decupeze cel mai mare cerc din acest triunghi, ca să-l pună sub un vas cu flori. Cum faceți voi să decupați acest triunghi, de raza cea mai mare?»
Și încep să-și bată capul. Desenează întâi centrul cercului, după aia fac un triunghi în exteriorul lui, și după aia se gândesc: Ce proprietate are centrul cercului?”, a menționat Cristian Hatu.
Tehnologia face ca mintea să se lenevească
„Tehnologia care a avansat te face să nu-ți mai exersezi gândirea logică, pentru că tu nu mai ai ce repara. S-a stricat mașina de spălat? O schimbi.
Fiind acest progres tehnologic foarte rapid, apar alte provocări în fața noastră. Uitați-vă ce se întâmplă cu social-media, cum sunt manipulați tinerii. Trebuie să aibă discernământ.
Apare un eveniment în lumea largă și sunt bombardați adolescenții cu totul de felul de informații partizane. Ei cum le filtrează, cum se mai poziționează?
Dacă un elev nu a ieșit din școală cu ceva putere de discernământ, cum va proceda când va fi expus la informații false? Sunt războaie în jurul nostru. Cum are el discernământ să nu voteze un partid extremist?”, arată Cristian Hatu.
La ce îmi folosește matematica în viața de zi cu zi. Te ferește de teoriile conspirației
Expertul menționează că aici intervin științele exacte. Nu pentru a-ți spune cu cine să votezi, nu este acesta rolul școlii, ci cum să te protejeze de minciuni și de teorii ale consipirației.
„E vorba să dezvolte gândirea structurată, să aibă discernământ, să poată gândi cu mintea lui. Științele exacte, dacă sunt predate în alt mod, cu metode inductive îi fac pe elevi să fie convinși că lumea din jurul lor are o logică și că pot înțelege singuri logica asta.
Și poate vor lupta și cu teoriile conspirației, în felul ăsta. Când vor vedea un proces, prima reacție va fi: „Hai să înțeleg despre ce e vorba?””, a precizat Cristian Hatu, președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, pentru PRESShub.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„…formulele complicate…”___–___cel mai sanatos si practic, este ca in primii ani de scoala matematica sa se rezume la elementele de baza, si chiar sa se ajunga -prin memorizare si repetitie- ca orice elev de clasa a 5-a sau a 6-a, sa poata inmulti mental orice numar cu un orice alt numar din 2 cifre…Asta ajuta si la mentinerea memoriei neruginita…iar in acest timp, dascalii trebuie sa noteze care elev are inclinatie spre matematica si-de aici- afluirea sa la un liceu cat mai specializat…Altfel, „omul de rand”, nici intamplator, nu va avea nevoie de formule complicate, care -oricum- daca nu sunt folosite macar periodic, se uita de parca nici nu au existat vreodata…Pragmatismul trebuie sa fie scopul aplicatiilor, iar in sistemul romanesc actual, studierea stiintelor, este pur-si-simplu sabotata de popime, care le toarna baliverne copiilor, de unde rezultatele arhicunoscute….
Educație în țara nimănui
O pledoarie pentru a transmite tinerilor (și părinților) că reușita cere efort și sacrificiu și că responsabilitatea lor în educație este cu atât mai mare cu cât „sistemul” este mai defect.
(Ciprian Cucu-20.02.2024)
„Și ce dacă nu știu?
Articolul cu titlul de mai sus, publicat recent de dl Mihai Maci, …Tinerii…calea efortului minim…”___–___multi ani in urma(probabil pe contributors) am citit ceva de M.Maci, nu-mi amintesc exact de ce nu mi-a placut/nu am fost de acord, oricum a fost primul si ultimul art. citit, notez ca C.Cucu este f. taios, il inteleg si nu am de gand sa citesc art.”Si ce daca nu stiu?”, am incredere in analiza d-lui C.Cucu, care stie si ce scrie si cum sa scrie, desi este-sau pare- tanar…Iar din titlul, rezulta imediat ca elevii/studenti trebuie si trebuie sfatuiti si incurajati sa „puna burta pe carte” si sa nu se lase furati de idei ezoterice, mistice, cum ca e o chestie de destin, s.a.m.d., destinul si-l face fiecare persoana, la fiecare pas, desigur ca interferand cu vointa/actiunile altor persoane, uneori( si nu rareori) rau intentionate…
Matematica te ajuta să gândești. Să fii logic, să fi rațional. Să nu iei totul că așa este, și nu poți schimba. Ajuta sa nu îmbătrânim creierul și să nu fim păcăliți de escroci și „șmecheri”. E adevărat că pe moment nu crezi că ai nevoie de anumite noțiuni, dar viața îți oferă atâtea probleme ,care se rezolva cu logica și matematica. Matematica nu se memorează, se învață logic pe toată perioada scolii. Tocmai de aceea nu poți pierde noțiuni că nu le mai recuperezi. Nu poți învăța pe sărite la matematica. Că să poți știi care ceva trebuie macar sa deschizi caietul și să vezi ce le ție ai și cum se rezolva problemele simple.
Nu este nici o legătură între funcția exponențială și procentele
Ultimele sunt un regulă că exemplu la dobânzi simple și compuse.
Vă rog documentați-vă înainte de a da exemple…
Bun sfatul cu documentarea. Mai ales când încerci să corectezi.
Nota 2.
Foarte de acord.
Pentru confirmare, iată un exemplu:
https://www.investopedia.com/terms/e/exponential-growth.asp
Ce mai corectează unii ,mai ales feisbuciștii, că nu scrii corect copiii ,că nu e corecta funcția expo la dobânzi, parca ăsta era relevant în articol .Ce trebuie sa înțelegi e faptul ca matematica o întâlnești peste tot în viata .Nu s-a vrut lecție de mate ci sa îți dai seama de asta .
Foarte adevărat, un punct de vedere echilibrat. Din păcate nu citește cine trebuie, facturi decidenții din minister. Cu un singur lucru nu sunt de acord, pentru că este doar o părere, nu exista studii sociologice corelative. Gândirea critică trecut dezvoltarea în contexte reale de viață, nu teoretice și, în orice caz, nu te ferește de teoriile conspirației, ci poate sa faci diferența între ele. Dar pentru asta e nevoit mai mult decât de matematică.
[…] Articolul complet îl puteți citi pe PRESShub. […]
Mathematicians Have Discovered the Secret Geometry of Life
Story by Tim Newcomb • 21h(…)__–__Insasi Eminescu zicea ceva asemanator,(Scrisoarea I) ” …Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar ,/Asa el sprijina lumea si vecia intr-un numar…”
„…Tu te pricepi s’aduni, sa scazi si sa’nmultesti,
Si chiar dreptatea , tu stii-si poti- s-o impartesti,…
…Te relaxezi dormind sau doar vorbind aiurea, logoreea,
Dar concentrandu-te, ai inventat naylonul si ureea…
…Tu esti psihatrul ce’ntoarce mintile pe dos,
Si tu esti psihopatul si criminalul odios…
De tine-s scrise sute si chiar mii de povesti,
Cat esti de dur si -oh!- cat de sensibil esti!…
…Si cand toti sunt galbeni de frica, pe tine te doare in cot,
Stiindu-te cat esti de influent si cu sinapse peste tot…
…Iar cand la conferinte spui ca ai dendrita, tu nobile axon,
Ma’ncearca sentimentul neplacut, ca esti , putin, cameleon!…
…Prin mestesug de vorbe, lupti si contra naturii, numindu-te ateu,
Dar la nevoie, iti faci o cruce si adormi, esti propriul tau Morfeu…
…Si pentru ca’n milenii, ramai constant, la mare moda,
Ma-nchin stiintific si putin nervos, iti cant o oda!…”( „ODA NEURONULUI”-2001 nepublicat)