Anunțarea relaxării din 15 iunie, care include și un număr de 17 state din care se poate reveni în România fără a se intra automat în carantină sau izolare, a fost bine primită de românii din străinătate.
Vămile arădene, în special Nădlac 2 de pe autostradă, au fost luate efectiv cu asalt de mii de autoturisme. Practic, s-a ajuns la cozi kilometrice la intrarea în țară și la timpi de așteptare care în unele cazuri au ajuns la 10 ore pentru a putea trece de vamă. Nervii au fost întinși la maxim, pentru că dotările punctului de trecere a frontierei au fost copleșite de valul mare de persoane care au vrut să prindă primele momente în care se poate reveni în România fără a mai intra în izolare sau carantină.
Conform ultimelor reglementări care se aplică începând cu ora 0,00 a zilei de 15 iunie, au fost stabilite următoarele țări care au fost excluse de la măsurile de izolare sau carantinare pentru cetățenii români care revin în țară: Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Confederația Elvețiană, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Se precizează clar că măsura este valabilă pentru cei care revin din una din aceste țări doar dacă au stat acolo cel puțin 14 zile. Pentru cei care doresc să intre în România dintr-una din aceste țări dar nu au stat, înaintea plecării, pe teritoriul ei minim 14 zile, se mențin măsurile de izolare/carantinare.
În fața asaltului asupra punctului de trecere a frontierei Nădlac 2, în special, Poliția de Frontieră a emis un comunicat prin care a încercat să clarifice lucrurile și să anunțe ce măsuri speciale au fost adoptate pentru a ține situația sub control.
„Pe fondul măsurilor de relaxare care au intrat în vigoare începând de azi, 15.06.2020, ora 00.00, privind exceptarea de la măsura de carantinare/izolare la locuinţă a persoanelor care sosesc din ţările stabilite pe baza analizei efectuate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, aprobate prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Confederația Elvețiană, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria) se înregistrează valori de trafic crescute la graniţa cu Ungaria, în principal prin PTF Nădlac I şi Nădlac II-Autostradă.
De exemplu, numai în primele 8 ore de la ridicarea restricţiilor, prin cele două puncte de frontieră au efectuat formalităţile de frontieră pentru a intra în ţară aproximativ 4.500 de persoane. În prezent, la Nădlac I sunt deschise la intrarea în ţară 6 artere de control, iar la Nădlac II-Autostradă 10 benzi (6 pentru turisme, 2 pentru autocare şi 2 pentru camioane), fiind folosită la maxim capacitatea permisă de infrastructura celor două puncte de trecere.
În plus, pentru efectuarea formalităţilor cu celeritate, poliţiştii de frontieră folosesc 20 de staţii mobile”, se arată în comunicatul Poliției de Frontieră. Este explicată și viteza mai mică de prelucrare a documentelor la intrarea în țară: „Revenim cu precizarea că formalitățile de frontieră necesită un timp mai mare de procesare ca urmare a faptului că pe lângă controlul specific la intrarea în țară, persoanele completează o declaraţie pe proprie răspundere, iar reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică efectuează triajul epidemiologic”.
Explicațiile nu au fost de natură să-i liniștească pe miile de români care așteptau de multe ore să poată intra în România. Ei au claxonat și și-au exprimat nemulțumirea, la fel ca și în alte ocazii în care Nădlacul a fost supra-aglomerat.
Declarațiile pe proprie răspundere, soluția pentru a eluda măsurile de izolare
Nemulțumirea celor care pierd ore întregi în cozile interminabile de la Nădlac este justificată în mare măsură. Ei vor să revină în România fără a intra în carantină și izolare și caută să profite de orice slăbiciune a reglementărilor. Și această slăbiciune chiar există. La intrarea în țară, pe lângă așa-numitul triaj epidemiologic făcut de personal medical specializat al DSP Arad, fiecare persoană trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere în care, printre altele, specifică și țara de unde vine.
Problema este că nimeni nu verifică aceste declarații. De la nivelul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad ni s-a precizat că polițiștii de frontieră verifică documentele de călătorie și asigură sprijin pentru ceei care activează în vamă. Declarațiile pe proprie răspundere sunt furnizate de DSP, care le și centralizează. Nu există posibilitatea de a verifica de unde vine un anumit cetățean în baza de date informatică deoarece în interiorul Spațiului Schengen nu sunt controale între granițele interne, verificarea documentelor făcându-se doar la frontierele externe.
La nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Arad nu există responsabilități privind verificarea autenticității declarațiilor celor care intră în țară, deși un eventual fals în declarații ar putea provoca probleme majore în contextul pandemiei. „Și până acum s-a apelat la declarații pe proprie răspundere. Poliția de Frontieră a trecut la verificări suplimentare, de exemplu, dacă cineva cu mașină cu număr de Germania declara că ar veni din Ungaria.
Declarația pe proprie răspundere este cea care atestă de unde a venit fiecare, ne bazăm pe buna credință a oamenilor”, a declarat maior George Pleșca de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Arad.
O simplă privire în coada imensă de mașini confirmă că multe dintre au numere de înmatriculare din Germania sau Italia, de exemplu, țări neexceptate de la obligația izolării sau carantinării la intrarea în România. Dar acest minor impediment nu-i împiedică pe români să se acopere cu declarații pe proprie răspundere dificil de verificat și să forțeze revenirea în țară fără teama că vor sta două săptămâni izolați sau în carantină.
Ce face românul inventiv: găsește soluții să păcălească sistemul
În lunile de pandemie, s-au pus la punct numeroase rețete de a înșela sistemul de reguli impus de autorități la intrarea în țară. Câteva mici neclarități privind șoferii profesioniști au pus bazele unui adevărat mecanism de eludare a regulilor. Microbuzele 8+1, care sunt asimilate autoturismelor dar și transportului public de persoane, fără a necesita însă toate documentele pentru microbuze mai mari sau autocare, au fost folosite la scară mare pentru transportul celor care au intrat în România pe jos și care au produs atâtea probleme la Nădlac.
Practic, microbuzul descărca pasagerii la câteva sute de metri de vama maghiară, în Ungaria, de unde aceștia veneau pe jos spre frontieră. Între timp, microbuzul în care se afla doar șoferul și bagajele călătorilor trecea prin vamă, conducătorul auto beneficiind de exceptarea de la carantinare și izolare aplicată șoferilor profesioniști, pentru că declara că face transport de coletărie.
În România, recupera călătorii trecuți pe jos și continua drumul. Deși situația persoanelor care treceau uneori cu miile pe zi pe jos din Ungaria spre România a fost cunoscută până la cel mai înalt nivel, ministrul de Interne, Marcel Vela, vizitând de două ori Nădlacul, acest fenomen continuă.
Tot de statutul special de conducători auto de marfă s-au folosit proprietari de autoutilitare și camionete de 7,5 tone, care au trecut ușor în Ungaria în toată această perioadă, pentru scopuri personale, cumpărături sau alt gen de probleme pentru că ei nu riscau izolarea. Călătoriile în scop personal erau acoperite de așa-zise transporturi comerciale fictive.
Coronavirusul nu este speriat de declarațiile pe proprie răspundere
După cum a anunțat oficial Poliția de Frontieră, în primele 8 ore ale zilei, doar prin Nădlac 2 și Nădlac 1 au intrat în România peste 4500 persoane. Fiecare din ei a dat o declarație pe proprie răspundere, completată în condiții care să îl scutească de izolare sau carantinare. Numărul a crescut puternic în cursul zilei, iar asaltul asupra punctului de trecere frontierei de pe autostradă nu se așteaptă să scadă în intensitate.
Chiar aglomerația și supra-solicitarea personalului din frontieră sunt argumente pentru cei care încearcă să revină în România din țări ca Germania, Italia, Spania sau Franța, pentru care nu s-a renunțat încă la măsurile de izolare sau carantinare.
În aceste condiții, nimeni nu poate garanta că situația de la frontieră nu va avea efecte negative asupra combaterii epidemiei COVID-19 în România în perioada imediat următoare. „Buna credință” a celor care se întorc în țară și dau declarații pe proprie răspundere nu figurează în manualele de epidemiologie drept instrument de combatere a pandemiei.
Despre redacția virtuală #CovRoMD
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin,Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare,Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul VăiiJiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș,Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), TransilvaniaReporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazetade Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarulde Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
