București, 18 februarie– Volumul colectiv „Cum a rămas România fără președinte ales. 7 răspunsuri posibile”, apărut la editura Humanitas, oferă o perspectivă detaliată asupra evenimentelor care au condus la actuala situație politică din România. Încearcă să explice cauzele, contextul istoric dar si pe cel geopolitic, fără a da verdicte.
Lansarea recentă a volumului coordonat de profesorul Cristian Preda, i-a reunit la Librăria Humanitas Cișmigiu pe toți autorii autohtoni ai volumului: jurnalista Sabina Fati, profesorul Ioan Stanomir și scriitorul Radu Paraschivescu, care au analizat implicațiile crizei politice și impactul acesteia asupra sistemului democratic.
Jurnalista Sabina Fati, autoarea unei analize amănunțite despre rolul pe care Serviciile de informații interne si externe l-au jucat, fie și prin absență sau ignorarea realității, în actuala criză, a atras atenția și asupra unei realități politice „ complexă și problematică”: transferurile de voturi care au influențat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. „300.000 de voturi au fost transferate de la PSD către George Simion, iar alte 200.000 de voturi au fost direcționate de la PNL către Călin Georgescu. Această situație reflectă o realitate politică complexă și problematică”, a subliniat SabinaFati în cadrul lansării.
Înregistrarea evenimentului aici:
Citește și: Scrisoare către tata – un spectacol care te lasă fără aer
A atras atenția si asupra lipsei unei comisii parlamentare de anchetă care să analizeze cauzele și implicațiile acestor transferuri de voturi, precum și absența unor investigații din partea instituțiilor abilitate. „Ne aflăm într-o situație critică, iar lipsa unei reacții instituționale ridică semne de întrebare asupra funcționării mecanismelor democratice din România”, a adăugat jurnalista.
Profesorul Ioan Stanomir a atras atenția asupra riscurilor inerente ale proiecțiilor politice asupra viitorului. „Este întotdeauna periculos să anticipăm viitorul, deoarece fie nu reușim să vedem clar direcția în care ne îndreptăm, fie realitatea care se conturează devine alarmantă. În prezent, clasa politică pare să funcționeze într-un registru în care problemele sunt fie amânate, fie ignorate complet”, a afirmat Stanomir, care în volumul colectiv semnează studiul „2024.Fotografia României politice”.

Stanomir a evidențiat, de asemenea, impactul unor actori politici considerați excentrici asupra climatului electoral și social. „Călin Georgescu nu poate fi considerat un simplu excentric, ci mai degrabă un actor politic cu un discurs ideologic bine conturat, capabil să exploateze teme recurente în imaginarul colectiv”, a explicat profesorul. În acest context, el a subliniat rolul pe care serviciile secrete îl pot avea în formarea majorităților politice. „Aceste structuri pot influența orice alianță politică necesară pentru menținerea stabilității, ceea ce ridică întrebări esențiale privind transparența și legitimitatea procesului democratic”, a adăugat Stanomir.
Citește și: Francofonia, celebrată prin filmul libanez „Costa Brava, Lebanon”, la Muzeul Țăranului
Aici apare și rolul mass-media tradiționale:. „Este îngrijorător faptul că presa mainstream acordă atenție excesivă unor conflicte artificiale și transformă dezbaterile politice în exerciții de ridiculizare a unor subiecte fundamentale”, a subliniat Stanomir.
Criza actuală nu este o anomalie a democrației postdecembriste, a ținut să reamintească profesorul Cristian Preda, coordonatorul volulmui, rădăcinile sale pot fi găsite în istoria democrației „mimate” din perioada interbelică. De unde si titlul analizei sale „O nouă democrație mimată?”.
Lansarea volumului „Cum a rămas România fără președinte ales. 7 răspunsuri posibile” a oferit un cadru de reflecție asupra vulnerabilităților sistemului politic românesc. Într-un context de incertitudine și polarizare, autorii au subliniat necesitatea unei reforme autentice și a unei implicări mai active din partea societății civile pentru consolidarea democrației.
Volumul se lansează în weekend și la Bookfest 2025 Timișoara, 27-30 martie.
Citește și: Cinema Fără Bariere: O Inițiativă Europeană
Urmăriți PressHUB și pe Google News!