Lecțiile alegerilor poloneze. În urma alegerilor de duminică, partidele de opoziție din Polonia au reușit să obțină majoritatea voturilor, astfel că se profilează sfârșitul la putere pentru formațiunea populist-conservatoare Lege și Justiție (PiS).
Alegerile poloneze oferă Europei câteva lecții interesante:
1. Prezența la vot defavorizează extremismul
Polonia a înregistrat duminică cea mai ridicată rată de prezență la vot din istorie (74,4%), depășind chiar emblematicul scrutin din 4 iunie 1989, prima confruntare multipartită din lumea comunistă, când prezența la vot a fost de 63%. Pur și simplu, participarea în număr mare la urne le-a turnat apă în vin extremiștilor de dreapta de la formațiunea Konfederacia.
Cotată în sondaje cu peste 10%, formațiunea de extremă dreapta, animată de galeriile de fotbal, cu un discurs anti-UE, anti-minorități și care cere încetarea sprijinului acordat Ucrainei, a luat puțin peste 7 la sută. Insuficient pentru a forma, eventual, o majoritate cu populist-conservatorii din PiS.
Participarea masivă la vot a neutralizat astfel un grup minoritar, dar gălăgios, bine articulat ideologic și extrem de motivat, așa cum sunt toate formațiunile extremiste.
„Pentru ca răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”, spunea omul de stat irlandez din secolul al XVIII-lea, Edmund Burke. În Polonia, mulți dintre cei care, de obicei, rămâneau acasă, au ieșit la vot de teamă că PiS ar putea face răul cel mare și anume să distrugă definitiv democrația.
Citește și: Dacian Cioloș: „Lecția poloneză pentru România este că populismul poate fi învins”
2. Regimurile iliberale nu sunt de neînlăturat
În Ungaria, Viktor Orban este la putere din 2010. În Slovacia, Robert Fico se afla la putere de zece ani înainte de a fi nevoit să demisioneze după asasinarea în 2018, a jurnalistului de investigații Jan Kuciak, pe fondul protestelor masive. Tocmai a revenit la putere.
În Serbia, Alexander Vucic conduce cu mână de fier, ca prim-ministru și apoi președinte din 2014. În Turcia, Erdogan domină din 2002.
Ce au în comun aceste regimuri? Deși confirmate prin alegeri ( mai mult sau mai puțin corecte), acestea au toate caracteristicile autocrațiilor.
Confiscă instituțiile statului, pun monopol pe mediile publice și pe o mare parte a celor private, marginalizează societatea civilă, construiesc în jurul lor rețele clientelare și de corupție.
În plus, își mențin sprijinul unei părți importante din populație combinând programele sociale cu discursurile naționalist-populiste, adesea până la a genera tensiuni cu vecinii și a afirma tendințe revizioniste.
Să recunoaștem că, odată instalate, aceste regimuri sunt greu de înlăturat. Polonia a arătat că nimic nu e imposibil.
3. Și totuși, Europa are forța ei de atracție
PiS și Konfederacia și-au construit discursul electoral pe atacarea Europei. Partidul populist-conservator al lui Kaczinski se afla de mulți ani în conflict cu instituțiile europene din cauza derapajelor de la normele democrației și ale statului de drept.
De asemenea, PiS s-a situat pe poziții de forță față de vecinul german, principala economie a UE, principalul investitor în țară și gazdă a unei importante comunități poloneze.Dar acest discurs al agresivității și al urii nu a fost rețeta câștigătoare.
În pofida unei propagande susținute în audiovizualul public, în pofida campaniilor de defăimare a liderilor europeni a liderilor opoziției și a societății civile, cea mai mare parte a polonezilor a votat pentru calea europeană.
4. Tinerii și femeile joacă un rol important
Ampla mișcare de protest a femeilor, după legile extrem de restrictive privind avortul, promovate de PiS, a avut, în cele din urmă, un rol determinant în victoria opoziției.
Rămâne și azi greu de explicat logic îndârjirea cu care PiS a urmărit modificarea legislației cu privire la drepturile femeilor, fără a putea anticipa efectul de bumerang.
Tinerii, de asemenea, exasperați de presiunea ideologică exercitată de partidul de guvernământ, au decis să-și spun cuvântul. Misoginismul nu câștigă.
Nu a fost o victorie simplă și nici una en fanfare. A fost o victorie grea, scrâșnită, la limită. PiS are susținători numeroși în zonele conservatoare și religioase ale societății, în categoriile mai vârstnice, în mediul rural, în micile orașe muncitorești și în mediile defavorizate.
Dar tocmai cei care s-au trezit, femeile și tinerii, au făcut mica dar decisiva diferență. Uneori, puțini oameni pot face multe.
Într-o perioadă în care avansul populismului și extremismului pare de nestăvilit, Polonia arată Europei că există o cale. Iar dacă, în anii 1980, Polonia a fost la originea unui avânt extraordinar al libertății, în Europa și în lume, de ce n-ar putea fi și acum?
În definitiv, dacă victoria de acum părea imposibilă, ce s-a petrecut atunci părea de o sută de ori imposibil.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
