Senatul a adoptat, joi, legea privind protecţia avertizorilor în interes public, reexaminată ca urmare a cererii formulate de preşedintele Klaus Iohannis, fiind preluate obiecţiile formulate de şeful statului.
Reprezentanții ONG-urilor care monitorizează această lege importantă pentru semnalarea cazurilor de încalcarea legii în administrație au declarat pentru G4Media.ro că forma adoptată joi de Senat descurajează raportarea anonimă.
Aceasta ar fi condiționată de furnizarea datelor de contact ale avertizorului în interes public și precum și o serie de informații care descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii. Proiectul de lege mai trebuie adoptat și de Camera Deputaților pentru a intra în vigoare.
Citește și: Apel către liderii politici: apărați integritatea, nu corupția!
Reamintim că legea avertizorilor de integritate este un jalon în PNRR, având ca termen limită acest an. G4Media a scris pe larg despre prima formă a legii, votată în sesiunea de vară a Parlamentului și întoarsă de președintele Iohannis după critici dure ale societății civile.
Senatorii USR nu au votat proiectul de lege. Și-au scos cartelele înainte de vot, potrivit informațiilor G4Media.ro. Au fost înregistrate 76 de voturi pentru, opt împotrivă şi trei abţineri.
Legea a fost iniţiată de Guvern, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, a fost verificată de către Curtea Constituţională şi retrimisă Parlamentului la reexaminare ca urmare a cererii preşedintelui.
Actul normativ stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
Citește și: Cum a apărut amendamentul toxic al avertizorului anonim obligat să se identifice
Legea vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Potrivit şefului statului, având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, o transpunere necorespunzătoare a Directivei europene în domeniu implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, a precizat că prin amendamentele admise sunt respectate atât drepturile avertizorilor, cât şi drepturile individuale ale persoanelor. El a menţionat domeniile în care legea avertizorilor nu se aplică: siguranţa naţională, medical, protecţia informaţiilor între avocat şi client.
„Drepturile individuale sunt respectate şi garantate, dar este încurajată posibilitatea românilor de a da informaţii utile pentru identificarea şi descoperirea unor încălcări ale legii”, a menţionat Niculescu-Ţâgârlaş.
Plenul Senatului şi-a însuşit, prin vot, raportul Comisiei juridice şi a admis cererea de reexaminare a preşedintelui României, fiind preluate obiecţiile şefului statului.
Potrivit unui amendament al Senatului, raportările anonime trebuie să includă calitatea persoanei care face raportarea.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat și în G4Media, în cadrul programului EU Cohesion Funds Impact on People’s Lives.
