Legea pensiilor adoptată în mare viteză de PSD, în ciuda opoziției PNL, care nu este de acord cu majorarea acestora cu 40%. Actul normativ abia a ajuns în Senat, este discutat rapid în comisiile de specialitate, iar marți ar putea ajunge deja în plen, pentru a fi votată, arată sursele PRESShub.
UPDATE: Legea, care are 109 pagini, cu tot cu anexe, a primit deja avize favorabile în mai multe comisii. Datele de pe site-ul Senatului arată faptul că inițiatorii a cerut analizarea acestui act normativ cu impact major în economie în aceeași zi în care a ajuns la dezbatere.
Guvernul a adoptat oricum noua lege a pensiilor în ciuda opoziției ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, care a arătat că România nu-și permite în acest moment o majorare de 40%, în două etape.
Prima majorare ar veni de la 1 ianuarie prin ajustarea pensiilor cu valoarea inflației și prevede o creștere a punctului de pensie la 2.032 lei, de la 1.785 de lei cât e în prezent. A doua majorare ar urma să aibă loc în septembrie 2024, după recalculare, și va duce la o creștere medie de 40% a pensiilor
Actul normativ a fost trimis de urgență în Parlament și urmează să fie votat de senatori și deputați fără o dezbatere suficientă și fără a da timp partidelor de opoziție să depună prea multe amendamente, arată sursele PRESShub.
Care sunt problemele noii legi a pensiilor
Principala divergență privind actul normativ este legată de propunerea PSD ca pensiile să fie mărite cu 40% de la 1 ianuarie 2024. Bugetul de stat nu va putea susține o asemenea creștere, au arătat atât specialiștii, cât și Banca Națională și FMI.
Mai mult, chiar ministrul de Finanțe, liberalul Marcel Boloș, a refuzat inițial să semneze documentul, invocând tocmai faptul că impactul bugetar este uriaș, respectiv între 30 și 55 de miliarde de lei, în condițiile în care România înregistrează deja un deficit bugetar dublu față de cel angajat în fața Comisiei Europene.
În cele din urmă a semnat, cu condiționări, după ce Marcel Ciolacu l-a pus să aleagă între acceptare și demisiei. Totuși, Marcel Boloș avertizează că, în 2025, bugetul statului nu va putea susține creșterile substanțiale de pensii fără reforme fiscale suplimentare.
„Nu cred că trebuie să venim în fața cetățenilor și să facem joc politic. Ținând cont de impact este absolut necesar să se identifice sursele de finanțare. În total în 2024 avem nevoie de 25 de miliarde iar pt 2025, de 33 miliarde”, a fost reacția inițială și a președintelui PNL Nicolae Ciucă.
Opoziția BNR și FMI
„Dincolo de miza politic electorală a majorării pensiilor, conflictul dintre partenerii de coaliție trădează un alt aspect: criza financiară cu care se va confrunta Executivul. Mai ales după alegerile din 2024, ca efect al noilor măsuri sociale cu impact bugetar semnificativ.
De pe margine, conducerea BNR deja a dat un avertisment: guvernanții să nu-și pună mari speranțe în politica de colectare ca singura soluție de finanțare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare cu pensiile”, a avertizat și guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
FMI recomandă modificarea legii pensiilor. Instituția estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor la aproximativ 0,5% din PIB în 2024 şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025, potrivit informaţiilor furnizate Agepres de surse guvernamentale.
Misiunea FMI pregăteşte, în urma vizitei în România, raportul final în baza articolului IV, pe care urmează să îl prezinte în board, pe tema situaţiei financiare a României şi, ca urmare a apariţiei proiectului de lege, acesta va cuprinde un paragraf care va sublinia că „proiecţia prezentată în raport nu include cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor, estimate la aproximativ 0.5% din PIB în 2024, şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025”, a precizat sursa citată.
De asemenea, se va menţiona că aceste cheltuieli suplimentare implică o traiectorie a deficitului inconsistentă cu consolidarea bugetară şi atingerea ţintei de 3% din PIB.
Citește și: FMI recomandă modificarea legii pensiilor
USR: Ciolacu a început să aibă reflexele unui mic dictator
Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat, a declarat pentru G4Media că „este o ofensă modul în care Marcel Ciolacu și guvernul PSD-PNL au ales să tranșeze problema sistemului de pensii in România.”
„Acesta nu este o lege pe care să o expediezi de pe o zi pe alta, considerând că Parlamentul este doar o mașinuță de vot.
Ciolacu a început să aibă reflexele unui mic dictator care forțează legi prin Parlament, dă bani din fondul de rezervă al guvernului după cum ii place și cum ii dictează interesele electorale, ale lui si ale PSD.
Este șocant să vezi cum PNL s-a așezat cuminte la remorca PSD și nu mai există. Ciucă a transformat acest partid într-un pluton care ia poziția de drepți și execută toti cei-i cere Ciolacu, de fiecare dată”, a menționat Radu Mihail.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sa se taie salariile nesimtite ale celor de la BNR in frunte cu Isarescu care au salarii exorbitante, nemeritate, pentru care nu fac mai nimic si ale celorlalti care se opun cu pensii speciale idioate , abuzive si cretine. Daca s-ar desfinta pensiile speciale, salariile enorme ale celor din consiliile de administratie si a sefilor institutiilor si companiilor statului care iau banii degeaba sa vedeti cum sunt bani pentru marirea pensiilor.