Trei asociații ale magistraților arată că noile proiecte de legi ale justiției promovate de ministerul Justiției nu aduc reforme noi, așteptate de sistemul judiciar, și că modificările nocive făcute în 2018 nu au fost înlăturate de noul proiect.
Magistații din Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată că proiectele lui Cătălin Predoiu „au păstrat multe din modificările aduse legilor justiției în anul 2018, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora”, se arată într-un comunicat de presă al celor trei asociații.
În plus, „nici pentru omisiunile și nici pentru noutățile din aceste proiecte nu se justifică care este intenția legiuitorului și nici dacă ea corespunde cu nevoile sistemului judiciar. Pentru aceste motive proiectele sunt opace, iar aplicarea lor este în multe situații imprevizibilă”, se mai arată în comunicat.
Puterea din mână procurorului general și a șefilor de instanțe
Magistrații din cele trei asociații pune punctul de I și arată, în concluzie că „este însă evidentă dorința puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este deținută de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe, cu caracter discreționar și cu ignorarea CSM și a participării colegiale la luarea deciziilor de interes”.
Pe larg, cele trei asociații ale judecătorilor și procurorilor arată că prin modificările propuse colegiul de conducere al instanțelor devine un organism pur formal menit să valideze, în realitate, deciziile președinților/vicepreședinților de instanță și ale conducătorilor unităților de parchet, corpul magistraților fiind insuficient reprezentat.
„ (…) Alegerea a unui număr foarte mic de alți magistrați în adunarea generală este de natură atransforma practic colegiile de conducere în echipa de suport a președinților de instanță, devenind un fel de formalități administrative inutile”, se mai arată în criticile magistraților.
Citește și: Noile legi ale Justiției: sunt opace și păstrează modificările lui Dragnea
Inspectori judiciari aleși de Netejoru
Ei mai reclama lipsa unei reorganizări reale a Inspecției Judiciare din moment ce toți inspectorii selectați sub imperiul reglementării anterioare, de un inspector-șef cu puteri nelimitate, vor rămâne în funcții. Mandatul inspectorilor judiciari ar trebui să fie de maxim 4 ani și să nu poată fi reînnoit.
„Este necesară reformarea reală a Inspecției Judiciare cu înlăturarea funcționării pe sistem ierarhic subordonat. Fiecare inspector judiciar trebuie să fie independent în emiterea soluțiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile de inspector judiciar (procuror sau judecător) trebuie să opereze pe bază de examen susținut pe criterii obiective și meritocratice.
Doar astfel vor fi înlăturate suspiciunile privind ”fabricarea de dosare” pentru anumiți magistrați considerați incomozi de grupuri de interese care au în subordine părți din mass-media sau care doresc controlarea sistemului judiciar”, mai susțin magistrații.
Ei mai cer excluderea președinților de instanță din procesul de evaluare a judecătorilor de la acea instanță, lucru propus în mod silimar pentru parchete.
Numiri politice în magistratură
Magistrații mai arată că se menține un număr extrem de mare de categorii de funcții în cadrul PÎCCJ, DNA și DIICOT în care numirea este politică.
„Menținerea unui sistem de numire politică a șefilor de secție nu este justificată, cu atât mai mult cu cât aceștia continuă să lucreze efectiv în dosare, ceea ce generează riscul ca un politician plasat într-o poziție cheie în stat să influențeze cursul unei anchete penale prin impunerea numirii procurorului șef secție”, se mai arată în comunicat.
În ceea ce privește procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații cer eliminarea implicării unui avocat în procesul de selecție a judecătorilor pentru ÎCCJ, în condițiile în care alte categorii profesionale, de exemplu procurorii nu participă la selectarea judecătorilor.
Ei critică și creșterea vechimii efective necesare pentru numirea ca procurori în cadrul DNA și DIICOT (cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
