Legitimitatea sau ilegitimitatea președintelui este un subiect intens dezbătut în ultimele zile în contextul anulării primului tur al alegerilor prezidențiale. În acest sens, Alin Orgoan explică dacă rămânerea în functie a președintelui este legitimă sau nu, într-o postare pe Facebook.
1. În primul rând, începem cu interpretarea deciziei CCR, punctul 22:
- 22. Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, din Hotărârea 32, din 6 decembrie prin care Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale pe fondul vicierii procesului electoral prin interferențe statale și non-statele prin rețelele de socializare.
O rezolvare parțială
Pe scurt, după ce Curtea anulează alegerile, interpretează că am fi în situația articolului 83 alin. (2), și nu articolul 98 din Constituție, referitor la interimat și rezolvă problema Președinției, dar este o rezolvare parțială, căci nu avem un calendar precis, ori fără un calendar precis, putem avea un președinte ales sine die! Nu avem nicio notă de tranziție care să arate că actualul președinte rămâne președinte nu prin legitimitatea poporului ci prin pixul CCR, rezultat din urma anulării.
Altfel spus, președintele Iohannis este președinte prin legitimitatea CCR, și nu prin votul popular. Este desigur o situație inedită pe care constitutionaliștii o vor tot comenta.
Situația inedită este cauzată de faptul că cei care au scris Constituția nu s-au gândit la acest scenariu, astfel că în cazul unui vid constituțional CCR suplinește aceste acest vid, ceea ce îi dă o putere extremă de quasiconstituantă. Cel puțin aceasta a fost interpretarea și nu prea avem ce să facem. Câtă vreme considerăm CCR o curte legitimă, deciziile CCR se execută și au caracter era omnes, nu se discută sunt general valabile.
2. Acum dacă dorim să bârfim juridic la colțul străzii, ne întrebăm totuși de ce CCR a ales acest articol va temei juridic și nu articolul 98 din Constituție referitoare la interimat, care s-ar fi potrivit mult mai bine situație.
- „Articolul 98, alin. (1): Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”
Iohannis este un președinte de tranziție
În primul rând ar fi arătat mai bine starea de tranziție (partea formală), în al doilea rând un președinte interimar nu poate să facă niște lucruri menționate în Constituție, deci arată substanțial că este un președinte de tranziție (partea de fond), ceea ce arată și urgență, grăbirea procedurilor de a alege un președinte întreg.
De asemenea, articolul 97 este mult mai precis cu timpul, alineatul 2 spune că în termen de 3 luni trebuie organizate alegerile. Deci pe scurt, dincolo de Hotărârea CCR, eu dacă aș fi fost judecător la CCR aș fi cerut aplicarea articolului 98. În practică ar fi fost foarte ciudat. De ce? Fiind pe final de mandat parlamentar, am fi avut doi președinți interimari, dacă președinții de Senat ar fi fost aleși în mod diferit.
Probabil că CCR a dorit să evite această cacofonie și confuzie. Deja, deciziile CCR au tulburat societatea, o astfel de decizie ar fi confuzat și mai mult poate cetățenii. Însă pe viitor, ar fi bine ca într-o revizuire de Constituție să fie rezolvat acest aspect, altfel lăsăm CCR niște puteri de quasi constituantă.
Citește și: Românii din Milano votează cu gândul că într-o zi vor reveni acasă
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
