Cu o majoritate de 2 la 1, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Au dat 5 zile procurorilor să spună dacă solicită restituirea dosarului sau dacă mențin rechizitoriul. A treia judecătoare, Elena Barbu, a susținut ideea rejudecării primei faze a camerei preliminare de către ÎCCJ, nu de către CAB, pe motiv că Gelu Voican Voiculescu era membru al Guvernului.
„Constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: a. Iliescu Ion, fost preşedinte al României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; b. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; c. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal. În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei. Fixează în cauză termen la data de 20 septembrie 2024, pentru când se vor cita părţile şi se vor încunoştinţa apărătorii acestora”, se arată în decizia instanței.
Deși termenul dat procurorilor militari pentru a decide dacă își mențin rechizitoriu este de 5 zile, următorul termen al procesului a fost stabilit la toamnă, pe 20 septembrie.
Trei judecători de la instanța supremă decid azi, în Cameră preliminară, dacă dosarul Revoluției în care este inculpat fostul președinte Ion Iliescu poate începe pe fond, sau dacă va fi retrimis procurorilor militari pentru continuarea cercetărilor.
Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ) încearcă din decembrie anul trecut să spună dacă dosarul poate fi judecat pe fond, asta după ce au fost mai multe amânări de pronunțare.
Ultimul eveniment major în analiza probelor din acest dosar istoric s-a înregistrat pe 15 mai, când a fost repus pe rol deoarece cei doi judecători nu s-au înțeles în privința soluției pe care urmau să o aleagă.
Cine-l judecă pe Iliescu
Este vorba de Elena Barbu și Mihail Udroiu, care au ajuns la complet de divergență, adică chemarea unui al treilea judecător care să încline balanța și să spună dacă dosarul poate fi judecat de Curtea de Apel București sau întors la procurori.
Deocamdată, nu se știe cine a fost pentru judecarea lui Iliescu și cine împotrivă. Cert este că al treilea judecător intrat în complet este Lia Savonea, recunoscută pentru multiplele soluțiile de achitare dispuse de când a promovat la instanța supremă.
Și Udroiu (foto 2), fost consilier al Alinei Bica, este cunoscut pentru că a dispus mai multe soluții în care a invocat prescrierea faptelor, fără să respecte deciziile CJUE pe această temă. El a promovat recent la instanța supremă după o serie de încercări nereușite. Numele lui Mihail Udroiu apare în documentele procurorilor anticorupţie, într-un dosar disjuns din cel în care a fost cercetată fosta şefă a DIICOT Alina Bica. Concret, procurorii precizează că Udroiu l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Bogdan Buzăianu să obţină un document emis de DIICOT. În schimb, afaceristul i-ar fi promis lui Udroiu că îi va oferi o excursie în Dubai.
CAB a spus că probele sunt legale
Pe data de 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a „constat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: – Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii (…)”.
Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care este așteptată acum să se pronunțe.
În august 2022, Parchetul General l-a trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu în Dosarul Revoluției din 1989. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel și Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier apropiat de Iliescu și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.
Potrivit Agerpress, înainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul „Revoluţiei” s-a plimbat peste patru ani între instanţele şi parchetele bucureştene pe motive de procedură.
Caz restituit
În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu.
Instanţa supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.
În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunţa retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari.
După şase luni, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis că nu este de competenţa acestei instanţe să judece acest dosar şi l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti.
A mințit poporul cu televizorul
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
De asemenea, aceleaşi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României, susţin procurorii.
Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.
Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, la data de 22 decembrie 1989 (ora 12,06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.
Isteria teroriștilor
Parchetul precizează că, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.
Împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese şi răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22 decembrie 1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
Dosar fragmentat
În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri.
Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
„…Lia Savonea, recunoscută pentru multiplele soluțiile de achitare…”___–___aceasta sotie(sau sosie) a lui Nosferatu, ar putea face -la fel de bine- bani, deschizand o firma de intzarcat copii, totusi -in cazul in spetza- iliescu trebuie sa fie chiar nesimtit, sa nu moara ASAP, avand in vedere cate sanse i s-au dat( sa moara erou, sa-i cante fanfara militara, tunuri sa bubuie etc.), pentru ca asa-zisa justitie romana, exact asta vrea, sa se inchida dosarul prin cel mai amiabil si natural act(prin deces), ei stiu ca iliescu va fi gasit vinovat de o multime de acte antiumanitare, genocid, etc., dar nu vor sa-l pedepseasca pe cel care i-a „facut pe ei, „oameni”, adica le-a dat puteri discretzionare( si salarii si beneficii, asisderea), peste toata suflarea, chiar si peste intinsa mafie clocita de iliescu, dinescu, roman si alti comunisti „dizidentzi”!!!Plus, inca un mod de a spune celor 25 de milioane de romani(din tara si de pretutindeni), ” Va strivim ca pe niste viermi, oricat a-ti cere voi justitie si dreptate!”
Justiția (!?) română deasupra Justiției Europene. N’așa?