- Proiectul modernizării aerogării ieșene a început în urmă cu 15 ani, iar recepția pistei s-a făcut săptămâna trecută, la mai bine de șase ani de când a fost dată în folosință.
- O adevărată epopee pe bani europeni.
Ideea modernizării Aeroportului Iași datează din prima jumătate a deceniului trecut. Consiliul Județean a inițiat proiectul în 2005, la o valoare stimată de 200 de milioane de euro. Însă abia la sfârșitul anului 2010 a apărut legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (nr. 255), urmată la două luni, de normele de aplicare.
Administrația județului a trecut imediat la exproprieri, ca să facă loc noii piste, o dată și jumătate mai lungă decât cea veche. Foștii proprietari, în număr de 11, au contestat cuantumul despăgubirilor, fixat atunci de CJ la 15 lei/mp.
Cel mai lung proces a ținut peste șase ani și a vizat cea mai mare dintre proprietățile deținute acolo. Așteptarea s-a dovedit profitabilă, în cele din urmă: despăgubirile acordate de instanță s-au ridicat la 6 milioane de lei în loc de 2 milioane, cât i s-a oferit inițial proprietarului.
Aerogară model, fără terminal cargo
Între timp, proiectul Aeroportului a mers mai departe cu două din cele trei obiective propuse – pista și terminalul de pasageri. Cel de marfă a fost amânat, nefiind realizat nici până azi. Pachetul a fost adjudecat de asocierea Max Boegl România, SC Vega ’93 SRL și SC UTI Grup SA pentru 139 de milioane de lei (31 de milioane de euro, la cursul de atunci). Șantierul s-a deschis pe 7 august, la două luni de la semnarea contractului.
În loc de 25 de luni, câte prevedea contractul, edificarea pistei s-a făcut în doar 12 luni. În august 2014, primul avion (o cursă TAROM de la Roma) a aterizat pe noua pistă. Proiectată să aibă 3.000 de metri, ea a fost realizată pe 2.400 de metri, tăindu-se finalizarea a câte 300 de metri din fiecare capăt.
Chiar și așa, viteza de realizare a căii de aterizare-decolare și a bretelei de legătură la platforma lărgită de staționare a avioanelor a plasat proiectul în categoria exemplelor de bune practici, el fiind și astăzi prezentat așa pe pagina de internet a Ministerului Fondurilor Europene.
Proiect derulat rapid, finanțare acordată de două ori mai repede
Performanța a avut ecou și la Bruxelles, Aeroportul Internațional Iași având un loc rezervat în portofoliul proiectelor cu care autoritățile române se laudă la Comisia Europeană. Cea mai bună dovadă în acest sens este rapiditatea obținerii rambursării cheltuielilor din fonduri europene.
În toiul lucrărilor la pistă, Consiliul Județean Iași a depus cererea de finanțare pentru o valoare totală de 56,7 milioane de euro (pistă, terminal de pasageri, platformă și cale de rulare), din care 38,7 milioane reprezintă fondurile nerambursabile. Două luni mai târziu, în februarie 2014, proiectul a fost declarat eligibil de catre Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial-Transport (AM POS-T), program cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională și de Fondul de Coeziune.
După încă trei luni, autoritatea menționată a trimis aplicația la Bruxelles, de unde a venit comunicatul de admisibilitate în mai puțin de 24 de ore. Viteza europenilor i-a depășit pe cei de la Iași, care au formulat abia în august, imediat după zborul inaugural, prima cerere de rambursare a plăților efectuate.
În noiembrie 2015, a fost dat în folosință și terminalul de pasageri (T3). Totuși, deși infrastructura aeroportuară era funcțională, iar traficul de pasageri a crescut vertiginos, proiectul de dezvoltare a Aeroportului Iași proiectul a ajuns la final abia zilele trecute. Mai mult, rezultatul este contestat în continuare în justiție.
Este remarcabil saltul de la 2015, anul finalizării investiției pistă-terminal de pasageri, la 2016
Șapte ani pentru punctul final
Recepția finală a pistei a fost făcută abia săptămâna trecută. Înainte de expirarea termenului de garanție, moment în care se face de regulă această formalitate, au fost descoperite în stratul de uzură peste 1.500 de mici fisuri. Contractul de execuție a impus prezența unui expert care să urmărească comportarea stratului de uzură – unul flexibil, folosit în premieră în România – însă conducerea Aeroportului a decis cu doi ani în urmă că e nevoie de un alt specialist.
Astfel, intervenția constructorului pentru remedierea acestor deficiențe s-a prelungit, recepția fiind amânată implicit. Stratul de asfalt flexibil are o durată de folosire optimă de șapte ani.
De la fisurile în asfalt la fisurile în spațiul de servitute aeriană
Primele probleme au apărut înaintea fisurilor. În 2016, regia a deschis prima acțiune de anulare a unei autorizații de construire din comuna vecină Aroneanu. Satul cu același nume este situat pe o culme destul de joasă, dar care domină pista. De altfel, culoarele de zbor au fost atent calculate, iar zona de servitute aeriană aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română face o singură concesie în privința regimului de înălțime – turlei Bisericii „Sf. Nicolae” din localitate.
Zeci de procese au fost inițiate de atunci. Unul a fost câștigat definitiv de proprietari, altele două, de Aeroport, însă cele mai interesante au ca părți regia și administrația comunei. Primăria Aroneanu a contestat anul trecut însăși autorizația de construire a pistei, dar a pierdut în primă instanță. Urmează recursul. Alte cauze așteaptă răspunsuri de la Curtea Constituțională pe diferite articole din Codul Civil.
Bătălie și pe nota de plată pentru pistă
Aceste procese, care amintesc de reducerea traficului Aeroportului „Băneasa”, nu sunt singurele care dau de furcă regiei ieșene după construirea pistei. Unul dintre constructori a reclamat în instanță neplata unor lucrări suplimentare în timpul șantierului din 2013-2014.
Firma gălățeană Vega ’93 SRL susține că a trebuit să efectueze excavații neprogramate estimate la aproximativ 9 milioane de lei, care ar fi fost acceptate de autoritățile aeroportuare. Cererea societății de construcții a fost respinsă de Tribunalul Iași, dar instanța superioară a dispus rejudecarea. Acum, cele două părți așteaptă rezultatul unei expertize contabile, înainte ca disputa să se reia în ianuarie la Tribunal.
Când politica se bagă în aeronautică
Poate cel mai mare dintre rele este schimbarea administrației regiei, în funcție de culoarea politică a majorității de la Consiliul Județean, forul tutelar al Aeroportului. Astfel, cea impusă în 2017 a șters cu buretele proiectele de dezvoltare propuse de predecesori și a dezgropat altele, dinaintea proiectului derulat în 2013-2015: construirea altor facilități, de la zero, dincolo de pistă, eventual prin concesionarea unei părți sau a întregii activități a aerogării.
Variantă mai scumpă decât modernizarea terminalelor de pe actualul amplasament, dar deschisă oricăror posibilități. Inclusiv pentru o a două pistă, care nu ar mai fi pe direcția Aroneanu. Anul 2020 a întrerupt și traficul, și planurile de extindere, și mandatul directorului general.
Pe finalul unui an pierdut, dar nu dezastruos, noii șefi ai Aeroportului și-au anunțat deja direcțiile prioritare: stabilizarea traficului de călători și continuarea proiectelor întrerupte în 2017. Cât privește dezvoltarea pe bani europeni, ea mai poate avea loc până la sfârșitul anului 2023.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
