Cum scapi de deșeuri în România? Un proiect imens și complex, cu multe dificultăți – inclusiv sau mai ales politice –, pune la grea încercare administrațiile locale din țară. Unele s-au descurcat repede, în Argeș, de exemplu. Altele, precum cele din Cluj și Vaslui, s-au văzut nevoite să apeleze la alte județe ca să scape de gunoi. Categoria cea mai importantă sunt însă județele ce răzbat cu greu prin hățișul legislativ și reglementările excesiv de birocratice. La Iași, Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), cu o valoare uriașă, de 69,3 milioane de euro, bani europeni, este o poveste veche din 2006. La 12 ani de la lansare, aruncând retrospectiv o privire, concluzia se vede din avion: lipsește cu desăvârșire voința politică. Suntem ultima țară din Europa, și în curând probabil și ultimul județ, în care ne ducem gunoiul la pubelă aproape ca în lumea a treia.
Realizarea proiectului SMID Iași, al doilea de acest fel ca mărime din țară, face parte din setul de obligații asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Județul Iași a fost pus de Guvernul Tăriceanu în același pachet legislativ cu Sibiul și Satu Mare – așa a debutat, în 2006, telenovela transformării gropilor de gunoi în depozite ecologice și a trecerii de la colectarea „la grămadă” la cea selectivă. Prin HG 537, emisă pe 26 aprilie 2006, era aprobată contractarea unor împrumuturi de până la 1,44 miliarde de euro „pentru finanțarea investițiilor prioritare de mediu și gospodărire a apelor, prevăzută în anexa nr. I” – anexă rămasă secretă până astăzi. Unele obiective realizate între timp în cadrul SMID, chiar dacă nu valorează atât de mult, sunt vizibile cu ochiul liber (stațiile de transfer, de sortare, instalațiile de apă și electricitate etc.). Tot secret este și Memorandumul adoptat de același guvern cu trei luni înainte, în ianuarie 2006, care conține lista obiectivelor de investiții din acest proiect.
Teren pentru depozit ecologic contra drum de legătură cu Iașiul
La nivel local, Primăria Iași a primit termen trei ani să închidă groapa de gunoi de la Tomești și să mute acest depozit în altă parte. Pentru ieșeni, nu este un secret tevatura iscată atunci: după mai multe negocieri, doar comuna Țuțora a fost de acord să găzduiască noul depozit. Prețul cerut în schimb a fost unul modest, în comparație cu afacerea urât mirositoare – după cum s-au plâns în mai multe rânduri locuitorii din zonă: modernizarea DJ 249D, care iese între Cristești și Holboca, trecând pe lângă noul depozit ecologic. Fost drum comunal (DC 22), acest segment pietruit lung de aproximativ 7 km, a fost „avansat” la rang de drum județean. În acest fel, va putea fi modernizat cu bani din bugetul Consiliului Județean. După atâția ani de așteptare, visul celor din Țuțora are șanse mari să fie împlinit cu dobândă în 2019, când alți 7 km vor fi modernizați – tot spre municipiul Iași, dar prin Tomești (DJ 249E). Construirea căilor de acces și racordarea la rețelele de utilități cad în sarcina administrației județului.
De la stat la europeni
Dar în județ mai funcționau trei depozite de deșeuri neconforme, la Pașcani, Hârlău și Târgu Frumos, așa că în horă a trebuit să intre și Consiliul Județean. În anul 2009 s-a înființat Asociația Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), din care fac parte acum toate cele 98 de primării din județ (Iași, Pașcani, Tg. Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei și cele 93 de comune), plus CJ. În același an, Primăria Iași își făcuse chiar și un masterplan cu bătaie lungă, de 30 de ani, dar criza a tăiat fondurile guvernamentale cu care începuse derularea lui. Joncțiunea sau, mai bine zis, înlocuirea finanțării de la bugetul de stat cu cea europeană s-a făcut cu greutate, fiind necesară anularea unor hotărâri și ordonanțe de guvern înaintea obținerii avizului Comisiei Europene.
Doi ani pentru o licitație
Proiectul este finanțat prin două programe europene și, din acest motiv, a putut fi prelungit de mai multe ori fără să primească corecții (cel puțin până acum) sau penalități de întârziere: Programul Operațional Sectorial Mediu (2007-2013) și Programul Operațional Infrastructură Mare (2014-2020). Primul contract a fost semnat chiar pe ultima sută de metri a primului interval, în mai 2013, și a avut ca termen de finalizare luna iulie 2016. Pentru a doua sursă de finanțare, acordul a fost încheiat în mai 2017, cu termen de finalizare octombrie 2018. Între timp, acest termen a fost împins cu 12 luni, până în toamna lui 2019.
Până acum, proiectul a înghițit cea mai mare parte a alocării totale de 69,35 de milioane de euro. Banii provin din cele două programe menționate (42,2 milioane), de la bugetul de stat (7,8 milioane) și din contribuția locală.
Peste 30 de licitații s-au derulat până acum, ultimele două aflându-se în curs de finalizare, după ce au scăpat de inerentele contestații. De altfel, recordul de durată a fost stabilit de una dintre licitațiile de execuție: doi ani.
Noul depozit ecologic de la Țuțora a fost singurul aprobat pentru județul Iași, astfel că sistemul a trebuit să cuprindă stații de sortare și stații de transfer, ținta fiind ca o cantitate cât mai mică de deșeuri să ajungă aici. Practic, sunt patru stații de sortare (Ruginoasa, Hârlău, Țuțora și Răducăneni), două stații de transfer (Bălțați și Ruginoasa) și o stație de tratare mecano-biologică la Țuțora. Capacitatea depozitului ecologic este de circa 2 milioane mc/an.
Pubele în ploaie
Alături de eliminarea poluării mediului, reciclarea deșeurilor este unul dintre scopurile principale ale realizării SMID. Deși, în municipiul reședință, eforturile de colectare selectivă sunt minime (containerele dedicate încă sunt golite în aceeași mașină de ridicat gunoiul care preia deșeurile casnice), prezentarea proiectului pe site-ul Consiliului Județean este idealistă: „Atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere”.
Primul pas în acest sens a fost făcut în 2013, când au fost achiziționate zeci de mii de pubele divers colorate. Dintre ele, 125.000 au fost distribuite primăriilor, însă multe zac și astăzi în curtea fostei Aviații Utilitare, lângă Aeroport (foto), și alte zeci de mii prin comunele județului. De fapt, majoritatea celor ajunse prin județ stau în magazii sau afară, până la desemnarea operatorului zonal de colectare și transport al deșeurilor. Acestea, plus cele peste 10.000 de containere, au costat aproximativ 6 milioane de euro.
De ce au mai fost luate, dacă sunt și acum nefolosite?, s-a întrebat multă lume, inclusiv actualul președinte al CJ Iași. Răspunsul e simplu: achiziția trebuia să fie făcută până în anul 2015, pentru că, așa cum am precizat, proiectul avea ca termen de finalizare iulie 2016.
Excepția municipiului reședință
Din 2016 până azi, s-a modificat nu doar cursul realizării proiectului, ci și legislația în domeniul serviciilor de salubritate, alături de reglementările privind procedurile de licitație și, în cele din urmă, abordarea serviciilor de colectare și transport al deșeurilor. Prin urmare, totul a fost regândit – ceea ce a dus la alte negocieri cu Comisia Europeană și, bineînțeles, la prelungirea duratei de punere în funcțiune a sistemului. Dacă inițial urmau să fie desemnați cinci operatori pentru zonele din județ plus municipiul Iași, numărul lor a fost redus la doar doi: un contract de colectare la nivelul întregului județ și un contract de operare a instalațiilor din SMID. Licitațiile în acest sens au demarat cu câteva luni în urmă, după ce atât Guvernul, cât și reprezentanții tuturor celor 98 de UAT-uri și-au dat acordul asupra ultimelor modificări.
Municipiul Iași are deja un operator de salubritate, o societate din subordinea Primăriei cu care are încheiat un contract de concesiune până în 2022. Însă acest lucru contravine ghidului solicitantului și procedurilor de derulare a proiectului. Până la urmă, Salubris a obținut dispensa necesară. Potrivit fostului primar al Iașiului, Gheorghe Nichita, societatea putea să fie pregătită în acest timp să devină un operator independent capabil să deruleze activități de colectare și transport deșeuri la nivel regional, nu doar județean. Un atu suplimentar al Salubris este că, tot până în 2022, exploatează și depozitul de la Țuțora.
Tot nu-i gata
Așadar, cu excepția municipiului Iași și a depozitului de la Țuțora, operațiunile din județ au fost scoase la licitație abia în luna mai a acestui an. Pentru concesionarea activităților de colectare și transport a fost depusă o singură ofertă, a SC Girexim Universal SA Pitești, aflată acum în evaluare tehnică și financiară. Dacă va fi declarată câștigătoare, contractul va putea fi semnat chiar luna viitoare. ADIS a pus la bătaie 72 de milioane de lei pentru următorii cinci ani.
Cealaltă licitație nu a avut același parcurs rapid. Este vorba de atribuirea contractului de delegare a gestiunii operării stațiilor de transfer și a instalațiilor de tratare a deșeurilor municipale (casnice) în județul Iași. Miza fiind mai mare (160 de milioane de lei), bătălia a fost mai aprigă. Ca urmare, licitația a fost suspendată imediat după lansare, în iunie, în urma a trei contestații. Una dintre acestea obliga ADIS să renunțe la garanții. Așa s-a ajuns la Curtea de Apel, unde ADIS a obținut reimpunerea garanțiilor în urma verdictului pronunțat pe 12 septembrie. După ce va veni și motivarea instanței, licitația se va relua.
Practic, funcționarea stației de tratare mecano-biologică, a doua ca mărime din țară, depinde de rezultatul acestei licitații: cantitatea de deșeuri menajere va scădea după prelucrarea lor aici. Numai că, după cum se poate vedea, drumul pungii de gunoi din locuința ieșeanului și până la depunerea în celulele ecologice de la Țuțora este foarte lung și sinuos. Iar capătul acestuia nu-l întrevede încă nimeni…
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
