Pe 27 ianuarie, jurnaliștii PRESShub au cerut Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să precizeze care au fost măsurile luate în legătură cu „interferența” Federației Ruse cu alegerile prezidențiale din 2024, anulate de CCR.
După cele 10 zile legale, ministerul a răspuns, la insistența noastră, că vom primi „un răspuns” în 30 de zile. Nu a motivat de ce are nevoie de 30 de zile pentru a răspunde.
La acea dată, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), organism consultativ pe lângă Consiliul Europei, a analizat la modul general cele întâmplate în România și a emis un raport de urgență cu recomandări pentru acest tip de situații.
Citește și: Republica Moldova nu mai este dependentă energetic de Rusia
Comisia: Campaniile online tip „Georgescu”, eliminate prin lege
Comisia și-a propus să răspundă la o întrebare capitală: în ce condiții și raportat la ce standarde juridice poate o instanță constituțională să invalideze alegerile?
Concluzia este că puterea curților constituționale de a anula din oficiu alegerile (dacă există) „ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și să fie reglementată în mod clar”. Anularea, ca ultimă soluție, ar trebui să aibă loc numai pe baza unor „fapte clar stabilite” – care au dus la afectarea rezultatului votului.
De asemenea, comisia mai spune că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
În acest sens, statele „ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității electorale”. Candidaților și partidelor „trebuie să li se acorde dreptate și acces echitabil la media online”. Reglementările ar trebui implementate pentru ca statul să se asigure că sistemele de inteligență artificială (AI) „nu favorizează unii candidați în defavoarea altora”.
De asemenea, regulile generale de transparență a finanțării ar trebui să se aplice și campaniilor online prin social-media. Concret, publicitatea prin rețelele de socializare trebuie „identificată ca atare”, iar platformele trebuie obligate „să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia”.
Cu alte cuvinte, campanii online de tipul celor pentru candidatul Călin Georgescu, cu conturi fictive și publicitate mascată, plătită din surse private nedeclarate (conform rapoartelor desecretizate) nu ar mai trebui să fie posibile.
Citește și: Instanța supremă, încă un pas spre anularea condamnării lui Dan Voiculescu
CCR, fără replică la întrebările ziariștilor
Deși toată lumea acuză „interferența” Rusiei la alegerile prezidențiale din 2024, nici unul dintre documentele emise de autorități nu precizează explicit cine și cum ar fi fraudat scrutinul pentru cea mai înaltă funcție în stat.
Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat Turul I și întreaga procedură de vot de anul trecut, pe baza unor rapoarte desecretizate ale serviciilor secrete (Hotărârea CCR nr. 32/6 decembrie 2024). Este vorba despre documente emise de DGPI – serviciul secret al MAI, SRI, SIE și STS.
Pe baza lor, Curtea a constatat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, fiind vorba de „multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali”.
Judecătorii constituționali au considerat că acestea „au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”.
Magistrații nu au scris explicit, însă se referă la candidatul extremist pro-rus Călin Georgescu, care a declarat „0” costuri de campanie, dar s-a calificat în Turul II cu peste 2 milioane de voturi, fiind urmat de Elena Lasconi, candidata USR.
Candidații partidelor de la guvernare, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) rămăseseră în afara jocului.
CCR și-a anulat astfel propria hotărâre din 2 decembrie, prin care validase Turul I.
Presa a scris că, în opinia Comisiei de la Veneția, alegerile nu trebuie anulate exclusiv în baza unor rapoarte secrete. Hotărârea trebuie să se bazeze și pe dovezi publice, verificabile, pentru transparență. Decizia de anulare ”ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”.
Jurnaliștii PRESSHub au solicitat CCR să furnizeze un punct de vedere referitor la opinia Comisiei de la Veneția, dar și ”informațiile verificabile în baza cărora a fost anulat Turul I al alegerilor”.
Instituția nu a transmis niciun răspuns până la data realizării acestui articol.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
