Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis oficialilor ucraineni o analiză extrem de critică după adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a Legii privind minoritățile naționale din Ucraina.
MAE consideră „regretabil” faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia și în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română.
„Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor ucrainene să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare.
România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii”, a transmis joi MAE, printr-un comunicat de presă.
Citește și: Donald, între Adolf și Vova
Părțile pozitive ale Legii minorităților naționale observate de MAE
Potrivit MAE, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean. Astfel, pot fi considerate îmbunătățiri:
– menținerea referirii în partea preambulară a legii la instrumentele europene de referință în materie, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum și la alte tratate internaționale ratificate de Ucraina, ca bază pentru conturarea politicilor în materie de minorități naționale;
– menționarea expresă a priorității tratatelor internaționale la care Ucraina este parte asupra legii în discuție; sublinierea expresă a prevenirii asimilării persoanelor aparținând minorităților naționale ca principiu pe care se bazează politica Ucrainei în domeniu;
– clarificarea textului articolului privind interzicerea discriminării, în sensul că noul text nu mai induce percepția unei eventuale interdicții a discriminării pozitive, care este de esența politicilor în materie de promovare și protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
– menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale;
– asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale prin: includerea între atribuțiile autorităților competente pentru realizarea politicii în domeniu a desfășurării de consultări cu reprezentanții asociațiilor minorităților naționale în chestiuni legate de drepturi și libertăți ale persoanelor aparținând minorităților naționale, prin crearea, în cadrul organului central al executivului cu atribuții în materie, a unui organism consultativ în componența căruia sunt incluși reprezentanți ai asociațiilor civice ale minorităților naționale, prin posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentanților minorităților naționale, la inițiativa acestora sau prin Centrul minorităților naționale;
– sunt exceptate de la limitările din Legea limbii de stat producția tipografică editată în limbile minorităților și librăriile specializate dedicate minorităților naționale, în sensul în care nu li se aplică cerința de publicare de carte în limba ucraineană în procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte în limba de stat în același procent;
– distribuirea de materiale electorale în limba de stat și în limba minorităților naționale în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale;
– reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat.
Ce prevederi din Legea minorităților naționale pot avea un impact negativ
– în timp ce Opinia Comisiei de la Veneţia nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcţionarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educaţie, Comisia de la Veneţia raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educaţiei, articolul din legea minorităţilor naţionale dedicat educaţiei face trimitere la dispoziţiile Legii educaţiei, deci preocupările părţii române din perspectiva dreptului la educaţie nu sunt satisfăcute;
– subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
– nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească;
– persistă neclarităţi privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând minorităţilor naţionale şi la cererea acestora, precum şi a celor care reglementează că informaţiile de interes general (anunţuri, care, printre altele, conţin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuţe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripţii şi alte informaţii textuale, vizuale şi audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entităţi comerciale, funcţionari, angajaţi ai întreprinderilor sau autorităţilor de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorităţii naţionale (comunităţii) printr-o hotărâre a consiliilor săteşti, comunale, orăşeneşti;
– dreptul de a-şi manifesta religia sau credinţa nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
– în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea şi implementarea politicii de stat în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarităţii asupra modului de a decide care organizaţie este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociaţii constituite în cadrul aceleiaşi minorităţi naţionale;
– nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informaţiilor referitoare la evenimentele artistice şi culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
– subzistă chestiunea lipsei de finanţare pentru asociaţiile reprezentative ale minorităţilor naţionale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanţării punctuale pe bază de proiecte şi pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
Citește și: SRI a declasificat dosarul intern al Revoluţiei din 1989
„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte totodată că aspectele care ţin de remedierea şi garantarea drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniştrilor de externe NATO de la Bucureşti, a miniştrilor de externe ai României şi Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaştere de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educaţia în limba română”, potrivit MAE.
Prevederile cu impact negativ din lege şi solicitările anterior prezentate au fost transmise părţii ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, omologului său, Dmytro Kuleba. De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti şi ale Ambasadei României la Kiev cu autorităţile ucrainene.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ministerul Afacerilor Externe)
