Deși Moldova avansează rapid spre integrarea în Uniunea Europeană, în numeroase sate viețile oamenilor râmân neschimbate, cu condiții care amintesc de epoca sovietică. În multe dintre aceste localități, încălzirea pe bază de gaz este încă un lux inaccesibil. Un reportaj Deutsche Welle.
Oamenii își fac griji tot anul cum să-și umple șura cu „de foc” pentru iarnă. Piața le oferă mai multe soluții: brichete, cărbuni, lemne sau peleți, doar că prețul îi cam „frige” la buzunar. Mai ales cărbunii. Sunt atât de scumpi încât rar cine își mai permite să-i cumpere la tonă. Cei mai mulți cumpără la sac și folosesc cărbunele doar în zilele foarte geroase.
Pentru a economisi, la țară, sobele sunt încălzite cu tizic – o combinație de paie, bălegar și resturi vegetale. Soluția este veche, dar salvatoare pentru mulți oameni de la sate care nu au bani, dar au oi și vaci pe lângă case – principala sursă de bălegar pentru tizic.
Cele mai multe case din satele Moldovei au fost construite cu zeci de ani în urmă. Respectiv, nu sunt izolate termic și nu sunt pregătite pentru a economisi energie. Geamurile și acoperișurile sunt și ele vechi. Frigul pătrunde ușor în interior iar căldura se pierde rapid, ceea ce crește nevoia de și mai mult material pentru foc. Prin urmare, cei mai amărâți sunt nevoiți să achite și cele mai mari costuri.
Totuși sătenii știu ce înseamnă eficiență energetică, discută despre aceasta și se interesează în cât timp s-ar răscumpăra o eventuală investiție în termoizolarea casei. Costurile sunt peste bugetele lor, așa că majoritatea renunță la soluțiile moderne. Ei spun că abia își permit să cumpere un metru cub de lemne. Nici vorbă de panouri solare sau pompe de căldură.
În nordul Moldovei, la Burlănești, iernile sunt aspre iar pe ulițele satului vezi la fiecare poartă ori grămezi de bușteni, ori copaci aduși pentru a fi pregătiți pentru sobă. Oamenii cumpără lemne fie de la ocoalele silvice, fie, uneori ilegal, din fâșiile forestiere din apropiere. Se descurcă cum pot – spun ei – pentru că așa au procedat mereu în anii foarte complicați.
Cornel Breguță are trei copii și își încălzește casa cu două sobe. Se pregătește de iarnă cu mult înainte de primele friguri. A cumpărat lemne, dar a făcut și tizic. „Facem tizic de când mă știu. Am învățat asta de copil și acum îl fac împreună cu soția și copiii. Este un combustibil bun: pun patru bucăți în sobă și căldura se menține până dimineață. Arde bine și nu face mult fum”, spune Cornel.
„Un metru ster de lemne costă 1300 de lei (echivalentul a 66 de euro). Tăierea cu ferăstrăul mă costă 100 de lei iar despicatul încă 150 de lei. Deci, un metru ster ajunge la 1600 de lei, cu tot cu transport și depozitare”. Asta în condițiile în care, de exemplu, pensia minimă este de numai 138 de euro.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Fotografie generică / Inquam Photos / Casian Mitu)
