În urmă cu un an, pe 26 februarie, România intra în rândul țărilor care începeau să aibă primele cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. În acel moment lumea medicală încă nu știa cu ce fel de virus ne luptăm. Din acest motiv, informațiile care au circulat în primele luni au fost uneori contradictorii, măsurile de protecție luate erau la un nivel cu mult diferit față de cel din prezent – cei suspecți că ar fi infectați erau transportați la spital cu izoleta, pentru a evita răspândirea virusului, renunțarea la acest mijloc de transport fiind făcută treptat.
De asemenea, condițiile de internare și de externare a pacienților COVID au fost modificate de mai multe ori: dacă la începutul pandemiei orice persoană confirmată, indiferent dacă avea sau nu simptome, era internată în spital și rămânea până la negativare, acum asimptomaticii sau cei cu forme ușoare trebuie doar să se izoleze la domiciliu, iar după 14 zile sunt considerați vindecați și se pot întoarce la programul normal. Din această cauză au fost persoane care au stat și 50 de zile internate în spital, deși nu aveau niciun simptom, însă testele erau pozitive, dovadă a faptului că virusul nu fusese eliminat din organism.
Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, unitate medicală care a intrat prima în contact cu astfel de pacienți, crede că acum se cunosc destul de multe detalii despre virus și că vaccinarea este în acest moment singura variantă prin care ne-am putea îndrepta încet către o nouă normalitate.
La un an de la debutul pandemiei în țară, se poate spune că știm cu cel fel de virus ne luptăm?
Acum da, mai mult ca sigur. Însă, din nefericire, în prima parte a pandemiei, adică în primele două luni, am fost surprinși de virulența acestui agent patogen, de modificările ireversibile pe care le lasă în organism. În schimb, lumea medicală s-a adaptat destul de repede și a înțeles patologia, astfel încât în momentul de față putem să o combatem. Un pas foarte important a fost și apariția vaccinurilor: este, dacă vreți, începutul sfârșitului pandemiei atât timp cât ne vaccinăm și cât vom respecta în continuare măsurile de prevenție, boala poate fi ținută sub control.
La început, erau luate măsuri foarte stricte la internarea pacienților – aceștia erau izolați în boxe separate, preluarea lor se făcea cu izoleta, stăteau internați pînă la momentul negativării. Erau acestea justificate?
La momentul respectiv, da, erau justificate de dorința și de prudența cadrelor medicale și a Ministerului Sănătății împreună cu Direcția de Sănătate Publică pentru a preveni răspândirea bolii. Ulterior, am înțeles mecanismele de transmitere și am putut gradual să relaxăm aceste măsuri.
Deși numărul cazurilor noi depistate e într-o ușoară scădere în ultimele luni, vedem că gradul de ocupare în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă rămâne unul destul de mare. Care ar fi explicația?
Din fericire totuși și cazurile care sunt îngrijite în acest moment în ATI sunt pe un trend descendent, chiar în momentul de față există locuri în ATI în toate spitalele suport COVID din Iași. Este un lucru îmbucurător și sperăm să continue această dinamică descendentă. Nu există schimbări deosebite în ceea ce privește cazuistica, eventual doar la categoriile de vârstă – dacă în primă fază am avut destul de multe cazuri de forme grave la tineri, în momentul de față cazurile care necesită îngrijire în ATI la persoane tinere, fără co-morbidități, este din ce în ce mai mic. Acum cei mai mulți sunt vârstnicii sau pacienții cu boli cronice.
Considerați că există un procent semnificativ de populație care rămâne acasă să se trateze și vine la spital abia când se află în stare gravă? De ce credeți că am ajuns în această situație?
Din nefericire am observat această amânare a prezentării la spital, nu neapărat la spital, ci inclusiv la un medic specialist, fie el medic de familie sau infecționist. Această perioadă de latență de la debutul simptomatologiei până la agravarea bolii este foarte importantă și sigur este unul dintre motivele pentru care avem o parte din formele grave internate în ATI.
Măsurile de protecție instituite de-a lungul acestui an au reușit să încetinească răspândirea virusului?
Categoric da, acesta este și motivul pentru care anul acesta virusul antigripal este aproape absent, măsurile de prevenție instituite contra SARS-CoV-2 au ajutat foarte mult și în prevenția virusului gripal. Dacă nu am fi respectat toate acele măsuri am fi ajuns la nivelul țărilor din Vestul Europei – Italia, Spania, unde sistemul de sănătate a fost sufocat la un moment dat.
Cât de mult timp estimați că va mai trebui să purtăm mască? Va depinde de procentul de imunizare colectivă?
Masca va deveni un accesoriu care va face parte din viața noastră probabil până în anul 2023. Va depinde foarte mult și de dorința populației de a se vaccina, de a dobândi anticorpi și de așa zisa imunizare populațională care trebuie să ajungă undeva la 80%. Am observat că există o dorință a populației de a se vaccina, dacă în prima fază a existat o oarecare reticență, probabil și din cauza cadrelor medicale care nu au explicat importanța vaccinării. Ulterior, după ce au observat efectele benefice ale vaccinării, destul de multe persoane și-au schimbat opinia și doresc să fie vaccinate. La noi, la Spitalul de Boli Infecțioase, în rândul medicilor procentul este undeva la 80%, iar la asistente medicale, infirmiere este undeva la 70%. Trebuie ținut cont de faptul că și medicii sunt oameni și o parte dintre ei au contraindicații. De asemenea, o parte din ei au trecut prin boală și încă nu au trecut cele 30 de zile de la negativare și din această cauză nu se încadrau în criterii.
Putem estima cum va arăta noua normalitate după ce va trece pandemia?
Nu cred că putem estima, după cum vedeți viața noastră s-a schimbat destul de mult după apariția acestui virus. În schimb, cred că masca va deveni un accesoriu destul de important în viața noastră, așa cum este și în țările asiatice. Va trebui să ne obișnuim. Dacă nu pentru noi, să o facem pentru persoanele dragi nouă, astfel încât noi să nu devenim vectori ai agentului patogen către categoriile vulnerabile, din care fac parte bunicii și părinții noștri. Purtând masca îi protejăm în primul rând pe ei și este și o formă de respect față de celelalte persoane din jur.
Virusul va rămâne în viața noastră pe perioadă lungă, asta înseamnă că ne vom vaccina periodic sau credeți că va dispărea treptat?
Cred că vom co-exista o perioadă lungă de timp, câteva zeci de ani, probabil chiar 10 – 20 de ani, va fi la fel ca virusul gripal și vom avea opțiunea de a ne vaccina. Așa cum în momentul de față recomandarea la începutul sezonului rece este de a te vaccina antigripal, cred că va exista recomandare și pentru vaccinarea anti SARS-CoV-2. Să sperăm că va fi o vaccinare anuală și nu bianuală. Vom ști mai exact pe măsură ce industria farmaceutică va îmbunătăți vaccinul. Medicina se bazează pe dovezi și pacientul este pus pe primul plan, nu se scot pe piață medicamente, inclusiv vaccinuri, care nu sunt foarte bine verificate. Nici nu avem experiența timpului, eu sunt convins că la un moment dat vom ajunge, în urma vaccinării, la un titru protector de anticorpi pentru un an de zile.
Perioada aceasta de pandemie a făcut ca bolnavii cronici sau cei care ar fi avut nevoie de asistență medicală să aibă un acces limitat la serviciile medicale. Când se va reveni la normalitate?
A existat și o reticență a pacientului cronic de a se prezenta la spital, de cele mai multe ori nejustificată, dar anxietatea face parte din ființa umană, nu pot fi judecați sau acuzați pacienții. În momentul de față în fiecare spital se pun la punct scenarii pentru o revenire la patologia specifică fiecărui spital și secții, astfel încât și pacienții cronici să beneficieze de o reevaluare. Asta deși în perioada pandemiei orice pacient cu patologie cronică ce s-a prezentat la medic a fost investigat și tratat. Circuitele au fost gândite foarte bine de epidemiologi. La noi, Spitalul de Boli Infecțioase este spital de fază I și am fost primii care am îngrijit pacienți COVID pozitiv și sigur vom fi ultimul spital care va reveni la patologia de boli infecțioase. Vom continua să tratăm pacienți COVID, dând astfel ocazia celorlalte spitale să îngrijească restul categoriilor de pacienți. Noi avem acum trei scenarii etapizate, referitoare la cum am putea să redăm spitalul pacientului de boli infecțioase. În schimb, prin prisma apariției noilor tulpini, nu putem încă să le implementăm.
Această noua tulpină depistată în România, cea britanică, va duce la apariția unui al treilea val?
Nu putem fi siguri, nu putem ști și nu putem risca, trebuie să fim precauți. În primul rând mă refer la sistemul de sănătate care trebuie să fie pregătit pentru un al treilea val și desigur la populație, care trebuie să respecte în continuare măsurile de prevenție și să se vaccineze.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
